Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MORAL
Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 231 pentru MORAL.
MOȘTENÍRE , moșteniri , s . f . Faptul de a moșteni . 1. Drept de succesiune ; ( concr . ) totalitatea bunurilor rămase de la o persoană decedată și intrate în posesiunea altcuiva ; p . restr . bun obținut prin drept succesoral . 2. Fig . Patrimoniu cultural , bunuri morale , intelectuale , artistice care se transmit de la o generație la alta . V.
MÓNSTRU , monștri , s . m . 1. Ființă mitologică cu corpul format din părți ale unor animale diferite sau din unele părți de om și altele de animal . 2. Ființă care se naște cu mari anomalii fizice ; pocitanie ; fig . om cu mari defecte morale , om josnic , crud , denaturat . 3. Namilă ,
MORALÍSM s . n . ( Rar ) Predominare a moralei într - o doctrină (
MORALÍST , - Ă , moraliști , - ste , s . m . și f . 1. Filozof , gânditor , scriitor etc . care se preocupă de probleme de morală . 2. ( Fam . ; peior . ) Persoană căreia îi place să dea sfaturi cicălitoare , să dojenească
MORÁVURI s . n . pl . Totalitatea obiceiurilor și deprinderilor unui popor , ale unui grup social sau ale unei persoane ; conduită morală , moralitate . Bunele moravuri = decență în
... MORBÍD , - Ă , morbizi , - de , adj . Care indică o stare bolnăvicioasă sau rezultă dintr - o astfel de stare ; nesănătos ( din punct de vedere fizic sau moral
MORTIFICÁ , mortific , vb . I . Tranz . A supune la chinuri fizice sau morale ; a tortura . - După fr .
MUNCÍ , muncesc , vb . IV . 1. Intranz . A desfășura o activitate , a depune un efort fizic sau intelectual pentru a produce , a crea ceva ; a avea o ocupație ; a lucra . 2. Refl . A - și da osteneală ; a se strădui , a se trudi . 3. Tranz . ( Înv . și pop . ) A supune la cazne , a tortura . 4. Refl . și intranz . ( Înv . și pop . ) A suporta suferințe fizice sau morale ; a se chinui , a
NEÎNTINÁT , - Ă , neîntinați , - te , adj . Care și - a păstrat curățenia morală , puritatea ; curat . - Ne - +
NECÁZ , necazuri , s . n . 1. Stare a celui necăjit ; supărare , mâhnire , tristețe , amărăciune ; suferință . 2. Ceea ce provoacă cuiva o suferință fizică sau morală ; neajuns , neplăcere , impas ; ( la pl . ) încercări , greutăți . 3. Pornire împotriva cuiva ; mânie , furie , ciudă ,
NECROLÓG , necrologuri , s . n . Discurs , articol sau anunț cu caracter funebru în care de obicei sunt relevate calitățile morale și valoarea socială a unei persoane decedate de