Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUBSTANTIVAT

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 471 pentru SUBSTANTIVAT.

DETERMINATIV

DETERMINATÍV , - Ă , determinativi , - e , adj . ( Adesea substantivat , n . )

 

DETRACAT

DETRACÁT , - Ă , detracați , - te , adj . ( Livr . ; adesea substantivat ) Smintit , țicnit , dezechilibrat ; decăzut din punct de vedere moral . - V. detraca . Cf . fr . %

 

DEVASTATOR

DEVASTATÓR , - OÁRE , devastatori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care devastează ; distrugător ,

 

DEZAXAT

DEZAXÁT , - Ă , dezaxați , - te , adj . 1. ( Despre axe ) Care s - a deplasat din poziția normală . 2. Fig . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Dezechilibrat moral ( și

 

DEZMETIC

DEZMÉTIC , - Ă , dezmetici , - ce , adj . ( Rar ; adesea substantivat )

 

DEZMOȘTENIT

DEZMOȘTENÍT , - Ă , dezmoșteniți , - te , adj . 1. Care a fost înlăturat de la o moștenire . 2. Fig . ( Adesea substantivat ) Lipsit de bunurile , de bucuriile vieții ; care se află în stare de sărăcie , de

 

DEZROBITOR

DEZROBITÓR , - OÁRE , dezrobitori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care dezrobește . - Dezrobi + suf . -

 

DIONISIAC

DIONISIÁC , - Ă , dionisiaci , - ce , adj . 1. ( În sintagma ) Sărbătorile ( sau serbările ) dionisiace ( și substantivat , f . pl . ) = serbări organizate în Grecia antică în cinstea zeului Dionysos . 2. ( În artă și cultură ) Care are o atitudine de extaz , de zbucium , plină de pasiuni . [ Pr . : di - o - ni - si -

 

DIRIGUITOR

DIRIGUITÓR , - OÁRE , diriguitori , - oare , adj . ( Rar ; și substantivat ) Care conduce , călăuzește , dirijează ; conducător . [ Pr . : - gu - i - ] - Dirigui + suf . -

 

DIVANIT

DIVANÍT , divaniți , adj . Boier divanit ( În sintagma ) = ( și substantivat ) boier care era membru al divanului ( II 1 ) ; boier divanist ; p . ext . persoană cu trecere pe lângă domnitor , făcând parte din

 

DOINITOR

DOINITÓR , - OÁRE , doinitori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care doinește . - Doini + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>