Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FORMAT

 Rezultatele 1221 - 1230 din aproximativ 2975 pentru FORMAT.

EXFOLIAȚIE

EXFOLIÁȚIE , exfoliații , s . f . 1. ( Med . ) Desprindere , sub formă de lamele subțiri , a straturilor superficiale ale pielii , ale unui os , cartilagiu sau tendon necrozat . 2. Cădere treptată a scoarței copacilor în mici

 

EXODERM

EXODÉRM , exoderme , s . n . Țesut vegetal de protecție , format din celule mari poliedrice , situate sub epiderma

 

EXOGEN

EXOGÉN , - Ă , exogeni , - e , adj . 1. ( Med . ) Care se formează , se dezvoltă la exterior ; care se datorește unor cauze din afara organismului . 2. ( Despre procese geologice ) Care rezultă , care se datorește unor cauze din afara pământului și în special energiei solare captate de

 

EXPECTORA

EXPECTORÁ , expectorez , vb . I . Tranz . A elimina prin tuse , a da afară pe gură mucozitățile , flegma care se formează pe căile

 

EXTENSOR

EXTENSÓR , - OÁRE , extensori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care are rolul de a întinde . 2. S . n . Aparat pentru dezvoltarea mușchilor , format dintr - unul sau din mai multe arcuri de oțel sau din benzi de cauciuc cu capetele prinse în două mânere , care trebuie întinse cu

 

EXTRAS

EXTRÁS , extrase , s . n . 1. Fragment , pasaj scos dintr - o scriere . 2. Articol sau studiu scos dintr - o revistă , dintr - un volum omagial sau din altă publicație colectivă și machetat separat sub formă de broșură . 3. ( Cont . ; în sintagma ) Extras de cont = document care conține copia operațiilor efectuate , într - o anumită perioadă , într - un cont . 4. Reproducere a unei părți dintr - un înscris sau dintr - un

 

EXTRUDARE

EXTRUDÁRE , extrudări , s . f . Procedeu de prelucrare a materialelor ( metale , mase plastice ) prin deformare plastică , constând în trecerea forțată a materialului , supus unei forțe de compresiune , printr - o matriță de formă adecvată ;

 

FĂȚUIALĂ

FĂȚUIÁLĂ , fățuieli , s . f . 1. Fățuire . 2. Fig . ( Pop . ) Pălmuire ; bătaie dată cuiva ( peste față ) . 3. ( Concr . ) Strat subțire de mortar , bine netezit , care formează fața unei tencuieli . [ Pr . : - țu - ia - ] - Fățui + suf . -

 

FĂLCEA

FĂLCEÁ , fălcele , s . f . Fiecare dintre : a ) cele două tălpi ale saniei ; b ) cele două brațe ale vatalelor de la războiul de țesut ; c ) cele două scândurele între care intră limba meliței ; d ) stinghiile de lemn care leagă între ele scândurile care formează fundul carului ; e ) cele două stinghii laterale ale cârceiei carului prin care se leagă tânjala de proțap ( când se înjugă patru boi ) ; f ) cele două brațe de lemn ale piscului ( la car ) ; g ) cele două sau patru brațe laterale care constituie corpul afetului unui tun sau al unui obuzier . - Falcă + suf . -

 

FĂRAȘ

FĂRÁȘ , fărașe , s . n . Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă , în care se adună cu mătura gunoiul , se strânge jarul etc . [ Var . : foráș s .

 

FAȚĂ

FÁȚĂ , fețe , s . f . I. 1. Partea anterioară a capului omului și a unor animale ; chip , figură . 2. Partea anterioară a corpului omenesc și a unor animale . Au căzut cu fața la pământ . 3. ( Pop . ; determinat prin " de om " sau " pământeană " ) Om . 4. Persoană , personaj . Fețe simandicoase . II. 1. ( Mat . ) Fiecare dintre suprafețele plane care mărginesc un poliedru ; fiecare dintre planele care formează un diedru . 2. Suprafață ( în special a pământului , a apei ) . 3. Înfățișare , aspect . 4. Culoare . 5. Partea lustruită , poleită , finisată atent etc . a unui obiect . 6. ( În sintagmele ) Față de masă = material textil , plastic etc . folosit spre a acoperi o masă ( când se mănâncă sau ca ornament ) . Față de pernă ( sau de plapumă ) = învelitoare de pânză în care se îmbracă perna ( sau plapuma ) . 7. Prima pagină a fiecărei file . 8. Fațadă . 9. ( În sintagma ) Fața dealului ( sau a muntelui etc . ) = partea dealului ( sau a muntelui etc . ) orientată spre soare sau spre

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>