Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOUĂ

 Rezultatele 1271 - 1280 din aproximativ 1408 pentru DOUĂ.

STINGHIE

STÍNGHIE , stinghii , s . f . 1. Bucată de lemn lungă și îngustă care se fixează ( de - a curmezișul ) pentru a uni două sau mai multe elemente ale unei construcții sau pentru a susține , a întări ceva . 2. ( Pop . ) Parte a corpului unor ființe unde se îmbină femurul cu oasele bazinului . - Et .

 

STIPELĂ

STIPÉLĂ , stipele , s . f . Fiecare dintre cele două frunzișoare situate la baza pețiolului sau a limbului frunzelor , care protejează mugurii

 

STIRIGOAIE

STIRIGOÁIE , stirigoi , s . f . Nume dat la două plante erbacee otrăvitoare din familia liliaceelor , dintre care una cu flori albe ( Veratrum album ) , iar cealaltă cu flori de culoare purpuriu - închis , dispuse în raceme ( Veratrum nigrum ) . [ Var . : știrigoáie s . f . ] - Et .

 

STOLĂ

STÓLĂ , stole , s . f . 1. Rochie largă și lungă până în pământ , care se strângea pe corp cu două cordoane , unul pe sub sâni , altul deasupra șoldurilor , purtată de matroanele romane . 2. Un fel de orar ^1 pe care îl poartă preoții catolici în timpul slujbei

 

STOMATĂ

STOMÁTĂ , stomate , s . f . Formație epidermică vegetală alcătuită din două celule între care se află o deschidere , servind la schimbul de gaze dintre plantă și mediu și la eliminarea apei din

 

STRĂPUNGE

STRĂPÚNGE , străpung , vb . III . Tranz . 1. A împunge cu un obiect cu vârf ascuțit , astfel încât vârful ( sau întregul obiect ) să răzbată în partea cealaltă ; p . ext . a ucide sau a răni cu o armă acuțită . 2. Fig . A străbate , a pătrunde , a trece prin ceva . 3. A realiza legătura dintre două lucrări miniere subterane . [ Perf . s . străpunséi , part .

 

STRAT

STRAT , straturi , s . n . 1. Material , substanță repartizată relativ uniform pe o suprafață de altă natură ( pentru a o acoperi ) sau între alte două suprafețe de altă natură ( pentru a le despărți ) . 2. Fâșie compactă dintr - o materie , aflată în interiorul unei mase de natură diferită . 3. Influență externă exercitată asupra unei limbi date . 4. Fig . Parte dintr - o clasă socială ; categorie , pătură socială . 5. Fâșie de pământ , cu cărări pe margini , pe care se seamănă legume sau flori ; fâșie de pământ împreună cu vegetația respectivă . 6. ( Pop . ) Culcuș , așternut pentru animale . 7. ( Pop . ) Pat , așternut pentru oameni . 8. Nume dat părții de jos pe care se reazemă unele obiecte sau unelte ; postament . 9. Patul puștii . [ Pl . și :

 

STROI

STRÓI s . n . ( Înv . și reg . ) 1. Rând , șir ( de soldați ) . 2. ( În expr . ) A bate la stroi sau a purta în stroi = a aplica cuiva o pedeapsă disciplinară , constând în trecerea printre două rânduri de soldați care îl lovesc unul după altul cu

 

STUPINIȚĂ

STUPINÍȚĂ , stupinițe , s . f . 1. Diminutiv al lui stupină . 2. Plantă erbacee din familia orhideelor , cu două frunze bazale opuse , cu flori albe cu miros puternic de garoafe ( Platanthera bifolia ) . - Stupină + suf . -

 

SUBMEDIANTĂ

SUBMEDIÁNTĂ , submediante , s . f . Treapta a doua a unei game minore sau majore . [ Pr . : - di - an - ] - Sub ^1 - +

 

SUBPOLAR

SUBPOLÁR , - Ă , subpolari , - e , adj . ( Despre regiuni geografice sau despre fauna , flora , clima lor ) Care se găsește în zona unuia dntre cele două cercuri polare , în imediata apropiere a acestora ; care este specific acestei zone . - Sub ^1 - +

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>