Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACEIA
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 644 pentru ACEIA.
CLANDESTINITÁTE s . f . ( Rar ) Caracterul a ceea ce este
COJEÁLĂ , cojeli , s . f . Cojire ; ( concr . ) ceea ce se desprinde prin cojire . - Coji + suf . -
CÓMIC , - Ă , comici , - ce , adj . , subst . 1. Adj . Care aparține comediei ^1 , de comedie , relativ la comedie . 2. S . m . Actor care interpretează roluri de comedie ^1 . 3. S . n . Categorie estetică în a cărei sferă intră actele , situațiile sau personajele din viață sau din artă care provoacă râsul ; ceea ce constituie temeiul ridicolului ; parte hazlie , element sau efect comic , notă ridicolă pe care o reprezintă ceva sau
COMPENSÁȚIE , compensații , s . f . Faptul de a compensa ; p . ext . ceea ce servește pentru a compensa ceva . [ Var . : compensațiúne s .
COMPLEMÉNT , complemente , s . n . 1. Ceea ce se adaugă la ceva spre a - l întregi ; complinire . 2. Parte secundară a propoziției care determină un verb , un adjectiv sau un adverb . 3. Substanță de natură proteică prezentă în serul normal și care participă la procesul
COMPLÉT^2 , - Ă , compleți , - te , ( 1 ) adj . , completuri , ( 2 , 3 ) s . n . , ( 4 ) adv . 1. Adj . Care conține tot ceea ce trebuie ; căruia nu - i lipsește nici una dintre părțile constitutive ; întreg , desăvârșit , deplin , împlinit . 2. S . n . ( În sintagma ) Complet de judecată = colectiv alcătuit din numărul legal de judecători și asesori care iau parte la soluționarea unui litigiu . 3. S . n . Costum de haine ; obiect de îmbrăcăminte compus din două ( sau mai multe ) piese asortate . 4. Adv . În întregime , cu desăvârșire . [ Var . : compléct , - ă adj . ] COMPLÉT^1 , completuri , s . n . ( Franțuzism ieșit din uz ) Bal popular ; local de dans ( în cartierele periferice ale unui oraș ) . - Probabil din cuplet ( confundat , prin etimologie populară , cu complet ^
COMPLEXITÁTE s . f . Faptul de a fi complex , însușirea a ceea ce este
COMPLINÍRE , compliniri , s . f . Acțiunea de a complini și rezultatul ei ; întregire , împlinire , completare ; ( concr . ) ceea ce complinește . - V.
COMUNICABILITÁTE s . f . Calitatea sau starea a ceea ce este
CONȚINÚT , conținuturi , s . n . 1. Ceea ce încape într - un spațiu limitat , în special într - un recipient . 2. Totalitatea notelor esențiale ale unei noțiuni , determinată în raport cu sfera acesteia ; comprehensiune . 3. Fondul de idei și afectiv al unei opere literare sau artistice ; cuprins , temă , miez . 4. Listă ordonată a materialului pe care îl cuprinde o revistă , o carte ; tablă de materii ,
CONCRETÉȚE s . f . ( Rar ) Caracterul a ceea ce este