Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru H
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 192 pentru H.
HĂRȚUÍ , hărțuiesc , vb . IV . 1. Tranz . A necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri , a nu lăsa în pace pe cineva ; a cicăli , a sâcâi , a pisa . 2. Tranz . A desfășura atacuri scurte și repetate asupra inamicului cu scopul de a - i provoca panică și de a nu - i permite deplasarea , pregătirea unor acțiuni de luptă , aprovizionarea etc . 3. Refl . recipr . A purta discuții repetate și contradictorii cu cineva , a se lua la ceartă sau la bătaie ; a se încăiera . [ Var . : hârțuí vb . IV ] - Harță + suf . -
HĂRȚUÍRE , hărțuiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) hărțui și rezultatul ei . - V.
HĂRȚUÍT , - Ă , hărțuiți , - te , adj . Care nu este lăsat în pace , care este tras în toate părțile , care este cicălit , sâcâit , pisat ; frământat , neliniștit , agitat . [ Var . : hârțuít , - ă adj . ] - V.
HĂRCĂÍT s . n . V .
HĂRCĂTÍ , hărcătesc , vb . IV . Intranz . V .
HĂRHĂLÁIE s . f . ( Reg . ) Hărmălaie . - Contaminare între harhăt și
HĂRHĂTÍ , hărhătesc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ; despre mai multe persoane ) A vorbi deodată , a face
HĂRMĂLÁIE s . f . Zgomot mare , larmă ( de strigăte , de glasuri ) ; gălăgie , zarvă , tărăboi , hălălaie , hărhălaie . [ Var . : harmaláie s . f . ] - Formație
HĂRNICÚȚ , - Ă , hărnicuți , - e , adj . Diminutiv al lui harnic ; hărnicel . - Harnic + suf . -
HĂRTĂNÍ , hărtănesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) face bucăți ; a ( se ) ferfeniți , a ( se ) sfâșia , a ( se )
HĂRTĂNÍT , - Ă , hărtăniți , - te , adj . 1. Care este făcut bucăți ; ferfenițit ^2 , sfâșiat , zdrențuit . 2. ( Rar ) Îmbrăcat în haine zdrențăroase ;