Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RAPORTURI
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 357 pentru RAPORTURI.
... DIVIDÉND , dividende , s . n . Parte din profitul unei societăți pe acțiuni care revine fiecărui acționar în raport
... DÚBLU^2 , - Ă , dubli , - e , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată ; îndoit . 2. Alcătuit din două elemente sau părți egale , identice ori asemănătoare ; care are loc între două elemente ; care se face ...
... rigid asupra căruia se exercită . 3. Stare a unei balanțe economice în care părțile comparate sau raportate sunt egale . 4. Fig . Proporție justă , raport
... s . f . 1. Valoarea , într - un moment dat , a unei mărimi care variază periodic în timp . 2. Distanța unghiulară dintre doi aștri în raport
... Proprietate a unor substanțe de a cristaliza în două forme , dintre care una este imaginea simetrică a celeilalte în raport
ESTÉTIC , - Ă , estetici , - ce , subst . , adj . 1. S . f . Știință care studiază legile și categoriile artei , considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului ; ansamblu de probleme privitoare la esența artei , la raporturile ei cu realitatea , la metoda creației artistice , la criteriile și genurile artei . 2. S . n . art . Ansamblul însușirilor și al fenomenelor studiate de estetică ( 1 ) . 3. Adj . Care aparține esteticii ( 1 ) , privitor la estetică ( 1 ) ; care privește frumosul , care corespunde cerințelor esteticii ( 1 ) ;
... etiaje , s . n . Nivel de referință al unui curs de apă , stabilit pe baza nivelurilor minime anuale pe o perioadă îndelungată de observație și în raport
... ETNOCENTRÍSM s . n . Tendință de a judeca valorile altor culturi în raport
... ETNOPSIHOLOGÍE s . f . Ramură a antropologiei care studiază viața unui popor și producțiile sale în raport
... EXTRANEITÁTE s . f . 1. Caracter străin al unui element cuprins într - un raport
FÁCTOR , factori , s . m . I. 1. Element , condiție , împrejurare care determină apariția unui proces , a unei acțiuni , a unui fenomen . 2. ( Mat . ) Fiecare dintre termenii unei înmulțiri . 3. Mărime a cărei valoare intră prin multiplicare într - o relație care caracterizează un sistem fizico - chimic . 4. Mărime caracteristică pentru un sistem tehnic , un material etc . , stabilită prin raportul altor două mărimi diferite . II. Funcționar al poștei care duce corespondență la destinație ; poștaș . [ Acc . și : ( II )