Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REALITĂȚI
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 140 pentru REALITĂȚI.
TEORÍE , teorii , s . f . 1. Formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității . 2. Ansamblu sistematic de idei , de ipoteze , de legi și concepte care descriu și explică fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene . 3. ( În sintagme ) Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație , ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc . Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsaturile generale ale creației literare , curentele și metodele artistice etc . Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu , timp și mișcare a materiei , în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într - o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor , cât și pentru viteze relative foarte mari , apropiate de viteza luminii . 4. Partea teoretică a instrucției militare . [ Pr . : te -
TIPIZÁRE , tipizări , s . f . 1. Reducere a unor tipuri de produse din aceeași categorie și destinate aceluiași scop , la cele recunoscute ca fiind mai folositoare și mai corespunzătoare scopului , care sunt reproduse pe scară largă ; standardizare . 2. Proces complex de generalizare artistică a realității , în urma căruia esența relațiilor sociale , psihologice , a evenimentelor istorice se dezvăluie în forma unor imagini concrete semnificative , în caractere vii ,
TRĂÍRE s . f . 1. Faptul de a trăi ; viețuire . 2. Proces sufletesc , experiență sufletească ( trăite cu intensitate ) . 3. Metodă metafizică de cunoaștere care pretinde că se poate ajunge la cunoașterea întregii realități pe baza experienței psihice subiective ; totalitatea proceselor psihice care servesc ca mijloc de cunoaștere , ale acestei
TRANZIÉNȚĂ s . f . 1. ( Livr . ) Caracterul a ceea ce este trecător , tranzient ( 2 ) ; efemeritate . 2. ( Fil . ) Devenire continuă a realității ce impune o permanentă adaptare a omului la mutațiile intervenite . [ Pr . : - zi - en - - Scris și : transiență ] - După engl .
... sau a face să devină conștient , a ajunge sau a face să ajungă , să înțeleagă , să - și dea seama de realitate , de adevăr ; a ( se ) dumeri , a ( se ) lămuri . 4. Refl . A se pomeni pe neașteptate cu cineva , a ...
TRUC ^2 , trucuri , s . n . Cadrul suspendat pe una sau pe două osii și pe care se montează suprastructura unui vagon de tramvai . TRUC ^1 , trucuri , s . n . Manevră abilă prin care cineva încearcă să mascheze realitatea ; șiretlic , stratagemă ,
... VERITÁTE , verități , s . f . ( Rar ) Realitate
... VEROSÍMIL , - Ă , verosimili , - e , adj . Care pare adevărat , cu aparență de realitate
... înclinată spre reverie , spre meditație ; p . ext . ( persoană ) care este lipsită de simț practic ; ( persoană ) care preconizează un ideal și îl trăiește ca pe o realitate
VIZIONÁR , - Ă , vizionari , - e , adj . 1. ( Despre oameni sau despre firea , ideile lor ; adesea substantivat ) Care se lasă stăpânit de vise , de idealuri ( nelegate de realitatea imediată ) ; care prevede , prevestește evenimentele viitoare . 2. Cu caracter de viziune ; fantastic ; extravagant , neobișnuit . [ Pr . : - zi -