Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FOLOSIT

 Rezultatele 1301 - 1310 din aproximativ 2235 pentru FOLOSIT.

MINIMETRU

MINIMÉTRU , minimetre , s . n . Instrument mecanic de măsurare a lungimilor prin metoda comparativă , folosit pentru verificarea dimensiunilor unor

 

MINIU

MÍNIU s . n . Oxid de plumb , de culoare roșie - portocalie , insolubil în apă , folosit la

 

MINTEAN

MINTEÁN , mintene , s . n . Haină bărbătească scurtă , cu sau fără mâneci , din dimie , de obicei împodobită cu găitane , folosită în portul

 

MINUS

MÍNUS , minusuri , ( l , 2 ) s . n . , ( 3 ) adv . 1. S . n . Semn de forma unei liniuțe orizontale , folosit pentru indicarea operației de scădere sau pentru caracterizarea numerelor sau mărimilor negative . 2. S . n . Deficit , lipsă . 3. Adv . Mai puțin ,

 

MINUSCUL

MINÚSCUL , - Ă , minusculi , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De dimensiuni ( foarte ) reduse , ( foarte ) mic , infim ; miniatural . 2. Adj . , s . f . ( Literă ) mică , de rând , folosită în mod obișnuit în interiorul

 

MIRABILIT

MIRABILÍT s . m . ( Min . ) Sulfat de sodiu natural folosit în industria chimică , a sticlei

 

MIRODENIE

MIRODÉNIE , mirodenii , s . f . 1. Nume dat părților unor plante ( exotice ) folosite pentru a da mâncărurilor un gust picant sau aromat ; p . gener . substanță aromatică alimentară . 2. Mireasmă , aromă , parfum . 3. Numele a două plante din familia cruciferelor , cu flori plăcut mirositoare : a ) plantă cu flori galbene - verzui , care crește la marginea pădurilor ( Hesperis tristis ) ; b ) nopticoasă . [ Pr . : - ni - e ] - Mirodie + suf . -

 

MISADĂ

MISÁDĂ , misade , s . f . Bucată de blană confecționată din mai multe piei , folosită la căptușitul paltoanelor , scurtelor etc . Var . : mesádă s .

 

MIXER

MÍXER , mixere , s . n . 1. Amestecător hidraulic folosit la prepararea laptelui de ciment pentru cimentarea sondelor . 2. Aparat electric care servește la amestecarea , baterea etc .

 

MOȘIC

MOȘÍC , moșici , s . m . ( Fam . ; folosit mai ales ca apelativ ) Moșuleț . - Moș + suf . -

 

MOȘMOANĂ

MOȘMOÁNĂ^2 , moșmoane , s . f . 1. ( La pl . ; în superstiții ) Vrăji , descântece , farmece ; p . ext . obiecte folosite în astfel de practici . 2. Epitet pentru un om moale , nehotărât , molâu . MOȘMOÁNĂ^1 , moșmoane , s . f . Fructul comestibil al moșmonului , aproape sferic , moale , suculent și cu gust dulce -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>