Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOUĂ
Rezultatele 1311 - 1320 din aproximativ 1408 pentru DOUĂ.
TELEOSTEÁN , teleosteeni , s . m . ( La pl . ) Grup de pești caracterizați prin coloana vertebrală și craniul complet osoase , corpul acoperit cu solzi osoși și coada împărțită în două părți egale ; ( și la sg . ) pește care face parte din acest
TELOFÁZĂ s . f . ( Biol . ) A patra fază în diviziunea celulei prin mitoză , când fosta celulă unică se împarte în două celule
TEMPERÁT , - Ă , temperați , - te , adj . 1. ( Despre oameni și despre manifestările lor ) Moderat , cumpătat , potolit . 2. ( Muz . ; în sintagma ) Sistem temperat = sistemul împărțirii intervalelor de tonuri în câte două semitonuri
TENDÓR , tendoare , s . n . Dispozitiv pentru întinderea unor cabluri de ancorare , alcătuit din două tije filetate în sens invers și un
TENSIÚNE , tensiuni , s . f . 1. Stare a ceea ce este întins ; încordare . 2. Diferență de potențial între două puncte ale unui câmp electric . 3. Presiunea vaporilor produși de un lichid într - un spațiu închis . 4. ( Fiziol . ; în sintagmele ) Tensiune arterială = presiune cu care circulă sângele în artere , echivalentă cu presiunea pe care sângele o exercită asupra pereților arteriali ; presiune mai mare decât cea normală , constituind o stare patologică . Tensiune oculară = tensiune a arterelor oculare . [ Pr . : - si -
TÉRȚĂ , terțe , s . f . ( Muz . ) Intervalul dintre două sunete ale gamei , la distanța de trei
TERȚÍNĂ , terține , s . f . Poezie în formă fixă , alcătuită din strofe de trei versuri , dintre care al doilea rimează cu primul și cu al treilea din strofa următoare ; terțet (
TEREZÍE , terezii , s . f . Instrument de cântărit format dintr - o pârghie mobilă cu două brațe egale , la capetele cărora atârnă câte un taler ( pentru obiecte și greutăți ) ; p . restr . taler de
TERMOCÚPLU , termocupluri , s . n . Dispozitiv alcătuit din două conductoare diferite având capetele sudate și dintr - un instrument electric de măsură intercalat în circuit , folosit pentru măsurarea
TERMODIFÚZIE , termodifuzii , s . f . Răspândire a moleculelor unei substanțe între două regiuni cu temperaturi diferite , trecerea făcându - se dinspre regiunea mai caldă către cea mai rece . [ Var . : termodifuziúne s .
TETRAMÉTRU , tetrametri , s . m . Vers grec compus din patru grupe a câte două picioare ( patru