Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EA

 Rezultatele 1341 - 1350 din aproximativ 3264 pentru EA.

FISIONARE

FISIONÁRE , fisionări , s . f . Acțiunea de a fisiona și rezultatul ei . [ Pr . : - si - o - ] - V.

 

FISURARE

FISURÁRE , fisurări , s . f . Acțiunea de a ( se ) fisura și rezultatul ei . - V.

 

FIXARE

FIXÁRE , fixări , s . f . Acțiunea de a ( se ) fixa și rezultatul ei . - V.

 

FIZIC

FÍZIC , - Ă , fizici , - ce , adj . , subst . 1. Adj . Care se referă la corpul ființelor vii , în special la activitatea mușchilor , care aparține corpului ființelor vii , în special activității musculare . 2. S . n . Aspectul exterior al unei persoane ; constituție naturală a unei persoane . 3. Adj . Care aparține materiei , privitor la materie ; material ; concret . 4. S . f . Știință fundamentală din ciclul științelor naturii care studiază proprietățile și structura materiei , formele mișcării ei și legile generale ale fenomenelor naturii anorganice , precum și transformările reciproce ale acestor forme de mișcare . 5. Adj . Care aparține fizicii ( 4 ) , privitor la

 

FIZIONOMIE

FIZIONOMÍE , fizionomii , s . f . 1. Totalitatea trăsăturilor feței cuiva care determină expresia ei particulară ; chip . 2. Fig . Caracter distinctiv , înfățișare particulară ( a unei epoci , a unei colectivități umane etc . ) . [ Pr . : - zi -

 

FLĂMÂNZIRE

FLĂMÂNZÍRE , flămânziri , s . f . Acțiunea de a flămânzi și rezultatul ei . - V.

 

FLAGELARE

FLAGELÁRE , flagelări , s . f . Acțiunea de a flagela și rezultatul ei ; biciuire . V.

 

FLAMBARE

FLAMBÁRE , flambări , s . f . Acțiunea de a flamba și rezultatul ei ; flambaj . - V.

 

FLANCARE

FLANCÁRE , flancări , s . f . Acțiunea de a flanca și rezultatul ei ; încadrare pe flancuri . - V

 

FLATARE

FLATÁRE , flatări , s . f . Acțiunea de a flata și rezultatul ei ; flaterie . - V.

 

FLOARE

FLOÁRE , flori , s . f . I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată și care are de obicei o corolă frumoasă și variat colorată . 2. Orice plantă ( erbacee ) care face flori ( I 1 ) colorate . 3. Compuse : floarea - soarelui = plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu floare mare , galbenă , îndreptată spre soare , cultivată pentru semințele ei oleaginoase ; sora - soarelui ( Helianthus annuus ) ; ( reg . ) floarea - brumei = brândușă ; ( reg . ) floare - domnească = a ) garoafă ; b ) garofiță - de - munte ; floare - de - colț sau floarea - reginei , floarea - doamnei = mică plantă erbacee , cu frunzele albicioase , pufoase și ascuțite , dispuse în jurul inflorescenței , care crește pe crestele stâncoase ale munților ; albumeală , albumiță , edelvais ( Leontopodium alpinum ) ; floare - de - leac = plantă cu flori galbene - aurii , cultivată ca plantă decorativă ( Ranunculus repens ) ; floarea - Paștelui = mică plantă erbacee a cărei tulpină face o singură floare , de culoare albă sau roz ( Anemona nemorosa ) ; flori - de - paie = plantă originară din Australia , cu flori dispuse în capitule de diferite culori , care par uscate ca paiele ; imortele ( Helichrysum bracteatum ) . II. P . anal . 1. Desen , broderie , cusătură în formă de floare ( I 1 ) . 2. Strat de mucegai care se formează la suprafața vinului , a laptelui acru etc . 3. ( ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>