Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOUĂ
Rezultatele 1351 - 1360 din aproximativ 1408 pentru DOUĂ.
TRIBOELECTRICITÁTE s . f . Electricitate produsă prin frecarea a două corpuri dintre care cel puțin unul trebuie să fie dielectric . [ Pr . : - bo -
TRIBÚNĂ , tribune , s . f . 1. Construcție din lemn , din beton , din piatră etc . , de obicei cu mai multe rânduri de bănci așezate în amfiteatru , de unde spectatorii pot privi desfășurarea unei festivități , a unei parade , a unei competiții etc . ; p . restr . fiecare dintre cele două laturi lungi ale acestei construcții ( având cea mai bună vizibilitate ) . 2. Loc înălțat , platformă , estradă pe care stă cel ce vorbește în fața
TRICERÁTOPS , triceratopși , s . m . ( La pl . ) Gen de reptile fosile din ordinul dinozaurienilor , care cuprindea animale de 6 - 8 m lungime , cu craniul înconjurat , în regiunea posterioară inferioară , de un guler din plăci cornoase , cu două coarne deasupra orbitelor și cu o protuberanță nazală ; ( și la sg . ) animal care făcea parte din acest
TRICICLÉTĂ , triciclete , s . f . Vehicul ( pentru copii ) cu trei roți dispuse pe două osii paralele , pus în mișcare prin învârtirea unor pedale asemănătoare cu ale bicicletei ;
TRIGÁM , - Ă , trigami , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Care se căsătorește pentru a treia oară , fără ca în prealabil să fi desfăcut în mod legal celelalte două
TRÍGGER s . n . Circuit electronic cu două stări distincte a cărui declanșare se face prin impuls exterior . [ Pr . : trígăr ] - Cuv .
TRÍPLEX s . n . 1. Geam de siguranță format dintr - o foaie de acetat de celuloză fixată între două foi de sticlă . 2. Hârtie groasă alcătuită din trei straturi
TRIPLICÁT , triplicate , s . n . A doua copie făcută după un act sau după un
... TRITÓN^3 , tritoni , s . m . ( Fiz . ) Nucleu al atomului de tritiu , alcătuit dintr - un proton și doi neutroni . TRITÓN^2 , tritonuri , s . n . ( Muz . ) Interval melodic sau armonic de trei tonuri . TRITÓN^1 , tritoni , s . m . 1. Zeitate marină greacă , închipuită cu ...
TROCANTÉR , trocantere , s . n . 1. Parte a femurului de care se leagă mușchii coapsei . 2. Al doilea segment de la picioarele insectelor . [ Var . : trohantér s .
TROLÍU , troliuri , s . n . Dispozitiv folosit pentru deplasarea ( în sens vertical ) a unei sarcini , alcătuit din una sau din două tobe care se pot roti în jurul axelor lor și pe care se înfășoară un cablu fixat cu un capăt de tobă și cu celălalt de sarcina pe care trebuie să o deplaseze . - După fr .