Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPODOBI

 Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 156 pentru ÎMPODOBI.

SCEPTRU

SCÉPTRU , sceptre , s . n . Toiag , baston ( împodobit ) purtat de suverani ca simbol al

 

SMĂLȚA

... SMĂLȚÁ , smălțez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A împodobi

 

SORCOVĂ

SÓRCOVĂ , sorcove , s . f . 1. Bețișor sau rămurică împodobită cu flori artificiale de diferite culori , cu care copiii lovesc ușor pe spate pe părinții , cunoscuții etc . lor în dimineața zilei de Anul Nou , urându - le , în versuri speciale , sănătate și noroc . 2. Colind recitat de cei care urează cu sorcova ( 1 ) . - Probabil din sorcovi ( derivat

 

SPIȚĂRAT

SPIȚĂRÁT , - Ă , spițărați , - te , adj . ( Reg . ) Împodobit cu dantele , cu horbote . - Spițuri + suf . -

 

STUCAT

STUCÁT , - Ă , stucați , - te , adj . ( Rar ) Lucrat din stuc , împodobit cu stucaturi . [ Var . : ( înv . ) ștucát , - ă

 

SURGUCI

SURGÚCI , surguciuri , ( 1 ) s . n . , surguci , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Panaș din pene ( de struț ) împodobit cu pene scumpe , purtat la turban sau la ișlic de sultani , de înalți demnitari turci sau de unii domni români . 2. S . m . Plantă erbacee cu frunzele divizate în numeroase segmente liniare și cu florile albăstrui - violete , roz , albe sau pestrițe , cultivată ca plantă ornamentală ( Consolida

 

TIRS

TIRS , tirsuri , s . n . 1. Toiag simbolic , împodobit cu viță de vie și având în vârf un con de pin , cu care era înfățișat zeul Dionysos și cei care îl însoțeau . 2. Inflorescență în formă de con de

 

TIVILICHIE

TIVILICHÍE , tivilichii , s . f . Pieptar confecționat din piele cu blana în interior , împodobit cu cusături , purtat de femeile de la țară . [ Var . : tivilchíe s . f . ] - Et .

 

TROIȚĂ

TRÓIȚĂ , troițe , s . f . Cruce mare de lemn sau de piatră ( împodobită cu picturi , sculpturi , inscripții și uneori încadrată de o mică construcție ) , așezată la răspântii , pe lângă fântâni sau în locuri legate de un

 

TRON

TRON ^1 , tronuri , s . n . Scaun , jeț ( sculptat și împodobit ) pe care stau monarhii la ceremonii ; p . ext . simbol al domniei . TRON ^2 , tronuri , s . n . 1. ( Pop . ) Ladă în care țăranii își păstrează diverse obiecte , mai ales de îmbrăcăminte . 2. ( Reg . )

 

VALTRAP

VALTRÁP , valtrapuri , s . n . 1. Pătură , împodobită cu diferite cusături , care se pune pe spinarea calului , sub șa ; cioltar . 2. Ghetră ( 1 ) . [ Var . : valdrap s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>