Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARMĂ

 Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 223 pentru ARMĂ.

OCHITOR

... OCHITÓR , ochitori , s . m . Persoană care ochește cu arma

 

OCUPA

OCUPÁ , ocúp , vb . I . I. Tranz . 1. A pune stăpânire pe . . . , a lua în stăpânire cu forța armată un teritoriu , un oraș etc . ; a cuceri . 2. A lua ( temporar ) în stăpânire , a avea în folosință un imobil , un spațiu locativ . 3. A lua în primire , a deține un post , o funcție etc . II. Refl . 1. A lucra într - un anumit domeniu , a avea drept ocupație sau profesiune ; a se îndeletnici cu . . . 2. A se interesa , a se îngriji de cineva sau de ceva ; a acorda atenție

 

OCUPAȚIE

OCUPÁȚIE , ocupații , s . f . 1. ( Luare temporară în ) stăpânire de către forțele armate ale unui stat a unei părți sau a totalității teritoriului unui alt stat ; cucerire . 2. Îndeletnicire , treabă , activitate ;

 

OCUPANT

OCUPÁNT , - Ă , ocupanți , - te , s . m . și f . ( Adesea adjectival ) Stat care ( prin forțele sale armate ) ia în stăpânire un teritoriu , un oraș străin

 

OCUPAT

OCUPÁT , - Ă , ocupați , - te , adj . 1. ( Despre un teritoriu ; un oraș etc . ) Cucerit de o armată străină ; stăpânit de o putere străină ; 2. ( Despre bunuri mobile sau imobile ) Stăpânit , deținut ( temporar ) de cineva ; pe ( sau în ) care stă cineva . 3. ( Despre persoane ) Care are mult de lucru , cu multe treburi ; preocupat , absorbit ;

 

ORDONANȚĂ

ORDONÁNȚĂ , ordonanțe , s . f . 1. Dispoziție scrisă emisă de o autoritate administrativă , judecătorească etc . , act care conține această dispoziție . 2. ( În vechea armată ) Soldat atașat pe lângă un ofițer pentru servicii personale . 3. Aranjare , orânduire , organizare a elementelor unei opere de artă ale unei construcții

 

OSTĂȘIE

OSTĂȘÍE s . f . ( Înv . ) 1. Serviciu de ostaș ; militărie . 2. Oștire , armată . 3. Virtute ostășească , vitejie . - Ostaș + suf . -

 

OSTĂȘIME

OSTĂȘÍME s . f . ( Rar ) Mulțime de ostași , armată ; soldățime . - Ostaș + suf . -

 

OSTAȘ

OSTÁȘ , ostași , s . m . Persoană care servește în armată , care face serviciul militar ; oștean , soldat ;

 

PACIFICA

PACIFICÁ , pacífic , vb . I. Tranz . 1. A face să înceteze conflictele armate , luptele etc . , a restabili pacea . 2. ( Rar ) A restabili liniștea sufletească , a aduce împăcarea ; a atenua durerea fizică ; a liniști , a

 

PARAMILITAR

PARAMILITÁR , - Ă , paramilitari , - e , adj . ( Despre formații , detașamente , grupări , organizații etc . ) Care este organizat și dotat după modelul unei armate ; ( despre acțiuni ) care are un pronunțat caracter militar (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>