Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGĂTURĂ
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 336 pentru LEGĂTURĂ.
... chimice obișnuite și care poate forma , prin combinare chimică , diverse substanțe compuse . 6. Pilă electrică ; fiecare celulă a unei pile electrice . 7. ( În legătură
... ENTEROANASTOMÓZĂ , enteroanastomoze , s . f . Operație chirurgicală prin care se stabilește o legătură
ESTACÁDĂ , estacade , s . f . 1. Punte fixă construită la țărmul unei ape mari , către larg , pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei . 2. Baraj construit de - a curmezișul unui curs de apă sau la intrarea într - un port maritim pentru protejarea contra minelor , corpurilor plutitoare
... ETÉNĂ , etene s . f . Hidrocarbură nesaturată cu o dublă legătură în moleculă , gazoasă , inflamabilă , obținută din gazele de cocserie , gazele de cracare și prin descompunerea termică a etanului și a propanului ...
ETNOGRAFÍE s . f . Știință care clasifică popoarele lumii , studiază compoziția , originea și răspândirea lor , urmărește evoluția culturii lor materiale și spirituale , moravurile și particularitățile felului lor de viață , legăturile cultural - istorice
EXTRÁCȚIE , extracții , s . f . 1. Extragere . 2. Operație de aducere la suprafață a minereului , a materialelor și a personalului , prin puțuri verticale sau înclinate care fac legătura cu diferite planuri ale minei . 3. Îndepărtare a unui corp străin introdus în organism ; spec . extragerea unei măsele sau a unui dinte . 4. ( Livr . ) Origine ,
... și ( 4 ) fapturi , s . n . 1. Întâmplare sau împrejurare reală , lucru petrecut în realitate . Fapt istoric . 2. Acțiune săvârșită de cineva ; faptă . 3. ( Pop . ; în legătură cu unele momente ale zilei ; urmat de determinări în genitiv sau introduse prin prep . " de " ) Început . Faptul zilei . În fapt de seară . 4. ( Pop . ; în ...
... FERECĂTÚRĂ , ferecături , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a fereca ; ( concr . ) legătură
FERECÁ , férec , vb . I . Tranz . 1. A acoperi , total sau parțial , cu metal un obiect de lemn , spre a - i da rezistență și durabilitate ; a întări un obiect ( de lemn ) prin legături metalice . 2. A lega cu fiare , cu lanțuri , în obezi etc . un om arestat sau condamnat ; a încătușa . 3. A încuia , a zăvorî o ușă , o încăpere . 4. A bate cu ciocanul pietrele de moară spre a le face crestături , șanțuri ,
FERECÁT^1 s . n . Ferecare . - V. fereca . FERECÁT^2 , - Ă , ferecați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte de lemn ) Acoperit total sau parțial cu metal ; întărit prin legături metalice . 2. ( Despre oameni ) Legat cu fiare , cu lanțuri , în obezi ( după ce a fost arestat sau condamnat ) . 3. ( Despre uși , încăperi ) Încuiat , zăvorât . 4. Prevăzut cu crestături , șanțuri ,
... predicativ , exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv ) Mi - e prieten . 3. ( În construcții impersonale , cu subiectul logic în dativ ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment , o senzație , o stare sufletească ) A simți . Mi - a fost greu . 4. ( Impers . ; urmat de un ...