Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIȘCAT
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 167 pentru MIȘCAT.
SFÉRĂ , sfere , s . f . 1. Suprafață constituită de locul geometric al punctelor din spațiu egal depărtate de un punct dat , numit centru ; corp geometric mărginit de o astfel de suprafață . 2. ( De obicei cu determinarea " cerească " ) Regiune cerească unde se găsesc și se mișcă aștrii ; boltă cerească . 3. Atmosferă . 4. Fig . Domeniul , limitele în cadrul cărora există , acționează sau se dezvoltă cineva sau ceva . Sferă de influență = întindere , spațiu , domeniu în cuprinsul căruia se exercită o influență a cuiva sau a ceva . 5. Element logic care reprezintă capacitatea de referință a noțiunii la ansamblul de indivizi ce posedă însușirile reflectate în conținutul
... senzații dureroase etc . ) A pătrunde , a străbate ( ca un sfredel ) ; a scormoni . 3. Refl . Fig . A se mișca
SIMȚÍ , simt , vb . IV . 1. Tranz . A avea , prin intermediul organelor de simț , senzația sau percepția unui lucru , a unui fapt , a unei calități , a percepe efectul unei excitații ; a prezenta sensibilitate . 2. Tranz . A băga de seamă , a prinde de veste , a observa prezența unei ființe sau o acțiune a acesteia , mai mult pe baza unui reflex la o excitație a simțurilor decât cu ajutorul judecății . 3. Tranz . A - și da seama , a fi conștient , a înțelege , a bănui o acțiune , o situație etc . , bazându - se atât pe informații și elemente logice , cât și pe intuiție , instinct sau legături afective cu altă persoană . 4. Refl . A avea , a da dovadă de bun - simț ; a fi un om simțit ( 2 ) . 5. Tranz . A fi cuprins de o stare afectivă , a încerca un sentiment , o emoție etc . ; a fi mișcat , impresionat , tulburat de
... A induce în eroare ; a păcăli , a înșela . 3. Intranz . ( Reg . ) A greși . 4. Tranz . ( Pop . ) A mișca
SPRÍNTEN , - Ă , sprinteni , - e , adj . ( Despre ființe ; adesea adverbial ) Care se mișcă repede și cu ușurință ; vioi , iute ; ( despre mișcări , acțiuni ale ființelor ) care arată vioiciune ,
... iasă din culcuș , din ascunzătoare ( pentru a le prinde , a le vâna ) ; a scorni . 2. Tranz . A mișca , a urni ceva din loc ; a face să se ridice în sus praful , frunzele etc . 3. Tranz . A provoca ...
STĂTĂTÓR , - OÁRE , stătători , - oare , adj . 1. Care stă pe loc , care nu se mișcă , imobil , fix ; ( în special despre ape ) care nu curge . 2. ( Înv . : despre oameni ) Cu locuința statornică ; stabil . 3. ( În loc . adj . ) De sine stătător = care poate exista și se poate menține prin propriile sale puteri sau însușiri , care nu depinde de nimeni sau de nimic ; independent . - Sta + suf . -
STÁTIC , - Ă , statici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. ( Mec . ) Care se referă la echilibrul forțelor , la starea de nemișcare a corpurilor . 2. Care nu se mișcă , nu se schimbă , nu se dezvoltă ; imuabil , fix ; lipsit de dinamism . 3. ( Fiziol . ; în sintagma ) Simț static = simț care orientează asupra poziției corpului și a părților lui în repaus , datorită impresiilor care vin de la mușchi , tendoane și articulații . II. S . f . Ramură a mecanicii care studiază sistemele de forțe pentru stabilirea condițiilor de echilibru ale unui corp aflat în stare de repaus sau de
SÚSUR , susure , s . n . Zgomot continuu , monoton , lin , ușor și plăcut produs de curgerea unei ape , de frunzele mișcate de vânt etc . ; murmur ,
TENDÍNȚĂ , tendințe , s . f . 1. Dispoziție firească pentru ceva , înclinare , năzuință ; pornire , acțiune conștientă spre un scop determinat . 2. Forță care face ca un corp să se miște într - o anumită direcție ; direcția pe care o are un corp în
TREMURÁT^2 , - Ă , tremurați , - te , adj . 1. Care se mișcă ușor și repetat , care tremură , care vibrează ; tremurător . 2. ( Despre glas ) Care are un tremur ; care este nesigur , șovăielnic . 3. ( Despre linii , despre scris etc . ) Care nu are contururi ferme , precise ; cu sinuozități . - TREMURÁT^1 s . n . Faptul de a tremura ; tremur . - V.