Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARA

 Rezultatele 1431 - 1440 din aproximativ 1835 pentru ARA.

PRESIMȚIRE

PRESIMȚÍRE , presimțiri , s . f . Faptul de a presimți ; sentiment vag și instinctiv pe care îl are cineva față de ceea ce ar urma să se întâmple ; presentiment , presimțământ . - V.

 

PRESTIGIOS

PRESTIGIÓS , - OÁSĂ , prestigioși , - oase , adj . Care are prestigiu ( 1 ) ; care impune prin valoare , frumusețe , mărime etc . [ Pr . : - gi -

 

PRETENȚIE

PRETÉNȚIE , pretenții , s . f . 1. Revendicare a unui drept ; drept pe care și - l revendică cineva . 2. Convingere ( nejustificată ) pe care o are cineva despre meritele sale și cerința ca această convingere să fie împărtășită și de ceilalți ; ( la pl . ) , aere de superioritate , ifose . 3.

 

PRETENȚIOS

PRETENȚIÓS , - OÁSĂ , pretențioși , - oase , adj . 1. Care are pretenții multe sau mari , care așteaptă sau pretinde mult ; exigent ; p . ext . mofturos , capricios . 2. Care vrea să dea impresia ( nejustificată ) de ceva deosebit , care vrea să pară sau crede despre sine mai mult decât este ; plin de sine , încrezut . 3. Care cere o atenție deosebită , însușiri speciale . [ Pr . : - ți -

 

PRETENDENT

PRETENDÉNT , - Ă , pretendenți , - te , subst . 1. S . m . și f . Persoană care tinde , aspiră să ajungă la ceva , care cere , pretinde ceva . 2. S . m . Bărbat care cere sau are intenția să ceară în căsătorie o

 

PREVENTIV

PREVENTÍV , - Ă , preventivi , - e , adj . Care are ca scop preîntâmpinarea unui rău , împiedicarea apariției sau a răspândirii unei boli , a săvârșirii unei infracțiuni

 

PREZENT

PREZÉNT^1 , prezente , s . n . ( Înv . ) Dar , cadou . PREZÉNT^2 , - Ă , prezenți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care se află în același loc cu vorbitorul sau în locul la care se referă vorbitorul : de față . 2. Care se petrece în timpul vieții vorbitorului sau în epoca la care el se referă ; actual , contemporan ; care se petrece chiar acum , în momentul de față . II. S . n . 1. Perioadă de timp variabilă , concepută ca o unitate distinctă între trecut și viitor ; epoca , timpul actual , contemporan ; contemporaneitate ; p . ext . situație actuală . 2. ( Gram . ) Timp al verbului care arată că o acțiune se petrece în momentul vorbirii sau că este de

 

PREZENTABIL

PREZENTÁBIL , - Ă , prezentabili , - e , adj . Care are o înfățișare plăcută , atrăgătoare ,

 

PREZUMȚIOS

PREZUMȚIÓS , - OÁSĂ , prezumțioși , - oase , adj . ( Livr . ) Care are o încredere exagerată în calitățile , în forțele proprii ( și disprețuiește ajutorul și experiența altora ) ; încrezut , înfumurat . [ Pr . : - ți -

 

PRIAN

PRIÁN , - Ă , priani , - e , adj . ( Pop . ; despre vite ) Care are părul cu dungi sau cu pete de altă culoare ( de obicei albe ) . [ Pr . : pri - an ] - Et .

 

PRIMĂRIE

PRIMĂRÍE , primării , s . f . Instituție condusă de un primar ( II ) ; clădire în care își are sediul această

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>