Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARA
Rezultatele 1471 - 1480 din aproximativ 1835 pentru ARA.
PTIALÍNĂ s . f . Enzimă secretată de glandele salivare , care are proprietatea de a transforma amidonul din alimente în maltoză și glucoză . [ Pr . : pti -
PUNCTIFÓRM , - Ă , punctiformi , - e , adj . 1. Care are forma sau dimensiunile unui punct ( I 1 ) . 2. Care acționează intermitent . 3. ( Fiz . ; despre corpuri cu sarcină electrică , magnetică etc . ) De dimensiuni
PUNCTUÁL , - Ă , punctuali , - e , adj . 1. ( Despre oameni ) Care este exact , care respectă întocmai termenul sau momentul fixat . 2. ( Despre verbe ) Care arată că acțiunea se petrece într - un singur moment . [ Pr . : - tu -
PURULÉNT , - Ă , purulenți , - te , adj . Care are puroi , care elimină puroi ; care puroiază ; supurant ,
RĂȘINÓS , - OÁSĂ , rășinoși , - oase , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre arbori ) Care conține , care produce rășină . 2. S . f . pl . Denumire generică dată unor arbori sau arbuști ale căror organe conțin rășină și care formează singuri sau în asociații păduri întinse ; conifere . 3. Adj . Care are aspectul și proprietățile rășinii ; lipicios , cleios . - Rășină + suf . -
RĂCORITÓR , - OÁRE , răcoritori , - oare , adj . Care are o temperatură scăzută , care răcorește ;
RĂCORÓS , - OÁSĂ , răcoroși , - oase , adj . Care are o temperatură ușor scăzută ; care aduce răcoare ;
RĂCULÉȚ , răculeți , s . m . 1. ( Zool . ) Răcușor . 2. Plantă erbacee târâtoare cu flori albe - roșietice , al cărei rizom are proprietăți diuretice și depurative ( Polygonum bistorta ) . - Rac + suf . -
RĂDĂCÍNĂ , rădăcini , s . f . 1. Parte a unei plante superioare prin care aceasta se fixează de sol și își absoarbe substanțele hrănitoare ; ( pop . ) parte a plantei aflată în pământ , indiferent de structura și funcțiile pe care le are . 2. Parte prin care un organ al corpului este fixat într - un țesut . Rădăcina unui dinte . 3. Partea de lângă pământ a tulpinii unui copac . 4. P . anal . Partea de jos a unui zid , a unui munte etc . ; bază , temelie . 5. Valoarea necunoscutei dintr - o ecuație ; radical . 6. ( Lingv . ) Element al unui cuvânt , ireductibil din punct de vedere morfologic , comun cuvintelor din aceeași familie și care conține sensul lexical al cuvântului ;
RĂPĂNÓS , - OÁSĂ , răpănoși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) Care are rapăn ; bolnav de
RĂZÓR^2 , răzoare , s . n . 1. Arc de trăsură . 2. Drug de metal pentru străpungerea gheții în vederea pescuitului . RĂZÓR^1 , răzoare , s . n . 1. Fâșie îngustă de pământ nelucrat , servind drept hotar și potecă între două ogoare ; hat . 2. Loc arat ; ogor . 3. Strat de flori sau de legume în grădini ; brazdă . 4. Cărăruie ( într - o