Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARTĂ

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 252 pentru ARTĂ.

METALOCROMIE

METALOCROMÍE s . f . ( Tehn . ) Arta de a colora suprafața

 

METODĂ

METÓDĂ , metode , s . f . 1. Mod ( sistematic ) de cercetare , de cunoaștere și de transformare a realității obiective . 2. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite în realizarea unui scop ; metodologie ( 4 ) . 3. Manual care cuprinde reguli și principii normative pentru învățarea sau pentru practicarea unei discipline , a unei arte etc . ; ansamblu al acestor reguli și principii . [ Var . : ( înv . ) metód s .

 

MIMIC

MÍMIC , - Ă , mimici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Arta de a exprima pe scenă , prin mișcările feței ( și prin gesturi ) , sentimente și idei . 2. Adj . Care se referă la mim ( 2 ) sau la mimică ( 1 ) ; de mim (

 

MINIATURĂ

... MINIATÚRĂ , miniaturi , s . f . 1. Operă de artă plastică ( în special pictură ) de dimensiuni reduse , lucrată cu multă finețe și minuțiozitate . 2. Obiect de dimensiuni reduse ; spec . obiect de mici dimensiuni care reproduce ...

 

MINIATURISM

MINIATURÍSM s . n . ( Rar ) Arta miniaturistului ; p . ext . manieră artistică care constă în preocuparea pentru aspectele miniaturale , delicate ale realității . [ Pr : - ni - a - ] - Miniatură + suf . -

 

MINIATURISTICĂ

... MINIATURÍSTICĂ s . f . Artă

 

MODERNISM

MODERNÍSM , modernisme , s . n . 1. Însușirea de a fi modern , caracterul a ceea ce este modern ; atitudine modernă ; preferință ( exagerată ) față de tot ceea ce este nou , modern . 2. Curent sau tendință din arta și literatura sec . XX , care neagă tradiția și susține principii de creație

 

MUZĂ

MÚZĂ , muze , s . f . 1. ( Mitol . ) Fiecare dintre cele nouă divinități alegorice ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor ; spec . zeiță a poeziei , care inspiră pe poeți . 2. Inspirație poetică . 3. ( Livr . ) Poezie ,

 

MUZICĂ

MÚZICĂ , muzici , ( 4 ) s . f . 1. Arta de a exprima sentimente și idei cu ajutorul sunetelor combinate într - o manieră specifică . 2. Știință a sunetelor considerate sub raportul melodiei , al ritmului și al armoniei . 3. ( Adesea fig . ) Creație componistică , melodie , cântec ; p . ext . executare sau audiere a unei compoziții muzicale . 4.

 

MUZICALISM

... MUZICALÍSM s . n . Tendință în artă

 

NATURALISM

... NATURALÍSM s . n . 1. Curent sau tendință în artă și literatură , care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea obiectivă , prin redarea lor fidelă , prin preferința pentru aspectele urâte , vulgare ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>