Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CADRU

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 184 pentru CADRU.

SEMINAR

SEMINÁR , seminarii , s . n . 1. Formă de activitate didactică în cadrul învățământului superior prin care studenții fixează și adâncesc cunoștințele predate la curs sau execută lucrări practice sub conducerea unui profesor . 2. Școală de grad mediu pentru pregătirea preoților . [ Pl . și :

 

SEMINARIZA

SEMINARIZÁ , seminarizéz , vb . I . Tranz . A prelucra , în cadrul unui seminar , materia predată la curs sau o materie de studiu . - Seminar + suf . -

 

SEMIOLOGIE

SEMIOLOGÍE s . f . 1. Parte a medicinii care se ocupă cu descrierea simptomelor și a semnelor diferitelor boli , precum și a metodelor de a le pune în evidență și de a le diagnostica ; simptomatologie . 2. Știință care studiază semnele întrebuințate în cadrul vieții sociale ; semiotică . [ Pr . : - mi -

 

SFERĂ

SFÉRĂ , sfere , s . f . 1. Suprafață constituită de locul geometric al punctelor din spațiu egal depărtate de un punct dat , numit centru ; corp geometric mărginit de o astfel de suprafață . 2. ( De obicei cu determinarea " cerească " ) Regiune cerească unde se găsesc și se mișcă aștrii ; boltă cerească . 3. Atmosferă . 4. Fig . Domeniul , limitele în cadrul cărora există , acționează sau se dezvoltă cineva sau ceva . Sferă de influență = întindere , spațiu , domeniu în cuprinsul căruia se exercită o influență a cuiva sau a ceva . 5. Element logic care reprezintă capacitatea de referință a noțiunii la ansamblul de indivizi ce posedă însușirile reflectate în conținutul

 

SINDICAT

SINDICÁT , sindicate , s . n . 1. Organizație al cărei scop este apărarea intereselor profesionale , economice etc . ale membrilor ei . 2. Totalitatea membrilor unui sindicat ( 1 ) ; sediu al unei organizații sindicale . 3. Organizație monopolistă , mai dezvoltată decât cartelul , în cadrul căreia întreprinderile membre își mențin independența în ceea ce privește organizarea producției , dar renunță la independența comercială , efectuând desfacerea produselor și uneori achiziționarea materiilor prime printr - un oficiu

 

SINGULAR

SINGULÁR , - Ă , singulari , - e , adj . 1. ( Gram . ; în sintagmele ) Număr singular ( și substantivat , n . ) = categorie gramaticală care indică un singur exemplar dintr - o categorie de ființe , de obiecte etc . Persoana întâi ( sau a doua , a treia ) singular = persoană gramaticală care indică numărul singular ( 1 ) . 2. Care aparține sau este caracteristic unui singur sau unui anumit exemplar dintr - o categorie , care se referă la un singur sau la un anumit exemplar dintr - o categorie ; individual ; care se deosebește de alți indivizi , de alte fenomene etc . din aceeași categorie prin anumite trăsături distincte , individuale ; care iese din comun în raport cu ceilalți indivizi , celelalte fenomene etc . din aceeași categorie ; care este singur , izolat printre sau față de indivizii din aceeași categorie ; care ocupă un loc aparte în cadrul aceleiași categorii ; deosebit , aparte , neobișnuit ; p . ext . ciudat , bizar ,

 

SITĂ

... SÍTĂ , site , s . f . Țesătură de fire metalice sau textile ori tablă perforată , cu ochiuri de dimensiuni foarte mici , prinsă pe un cadru și folosită la separarea prin cernere a materialelor granuloase sau pulverulente . 2. Manșon făcut dintr - o țesătură de bumbac impregnată cu o soluție ...

 

SOCIOCULTURAL

SOCIOCULTURÁL , - Ă , socioculturali , - e , adj . Referitor la raportul dintre cadrul social și particularitățile culturale , cum sunt tradițiile , moravurile , mentalitățile etc . [ Pr . : - ci -

 

SOCIOLOGIE

SOCIOLOGÍE s . f . Știință care se ocupă cu studiul descrierii structurii și fiziologiei societății , al relațiilor interumane în cadrul grupurilor sociale , precum și al instituțiilor din societatea dată . [ Pr . : - ci -

 

SOCIOMETRIE

SOCIOMETRÍE s . f . Metodă folosită pentru studierea cantitativă a relațiilor umane ( în cadrul unor grupuri sociale mici ) . [ Pr . : - ci -

 

SOLĂ

SÓLĂ^2 , sole , s . f . Nume dat mai multor specii de pești marini plați , ovali , acoperiți cu solzi fini , care trăiesc pe fundul nisipos al mărilor , la mică adâncime ( Solea ) . SÓLĂ^1 , sole , s . f . Porțiune de teren cultivată cu aceeași plantă , în cadrul unui

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>