Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIRECȚIE
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 215 pentru DIRECȚIE.
RĂSĂRÍT^2 , - Ă , răsăriți , - te , adj . 1. ( Despre plante ) Care a ieșit din pământ ; încolțit ^2 . 2. Care depășește măsura comună , obișnuită ; fig . mai deosebit , mai de seamă ; valoros . - RĂSĂRÍT^1 , răsărituri , s . n . 1. Faptul de a răsări . 2. Punct cardinal situat în partea orizontului de unde răsare Soarele ; est . 3. Țară , ținut așezat în direcția răsăritului ( 2 ) față de un punct de reper dat ; orient ; ( colectiv ) popoarele dintr - un astfel de ținut sau dintr - o astfel de
RĂSUCÍ , răsucésc , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . A deforma un corp alungit , prin rotirea în sensuri opuse extremităților sale . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) imprima o mișcare de rotație ; a ( se ) roti , a ( se ) întoarce . 3. Refl . A se întoarce brusc pe loc , schimbându - și direcția , poziția ; a se rostogoli . 4. Tranz . și refl . A ( - și ) mișca o parte a corpului , schimbându - i poziția . 5. Tranz . A învârti cu un gest mecanic un obiect ținut în mână . 6. Tranz . A strânge un obiect , dându - i forma unui sul . 7. Tranz . A înfășura , a depăna un fir în jurul unui suport . - Răs - +
RĂTĂCÍ , rătăcesc , vb . IV . 1. Refl . A pierde drumul , a greși direcția , a nu mai ști unde se află . 2. Intranz . A pribegi , a hoinări , a colinda . 3. Tranz . A nu mai ști unde a fost pus sau unde se găsește cineva sau ceva ; a
RĂTĂCÍT , - Ă , rătăciți , - te , adj . 1. Care a greșit drumul sau a pierdut direcția ; dezorientat . 2. Care s - a pierdut , s - a înstrăinat de ai săi ;
RADIÁ^2 , radiez , vb . I . Tranz . ( Jur . ) A șterge dintr - un registru , a scoate din evidență , a face operația de radiere . [ Pr . : di - a ] RADIÁ^1 , radiez , vb . I . 1. Intranz . și tranz . ( La pers . 3 ) A emite , a împrăștia raze de lumină , de căldură , unde sonore sau fascicule de particule radial , în toate direcțiile . 2. Intranz . Fig . A avea o înfățișare care reflectă fericire , bucurie etc . ; a fi vesel , surâzător , bine dispus , jovial . [ Pr . : - di -
RADIÁȚIE , radiații , s . f . Emisie de unde sonore , electromagnetice etc . sau de particule care se propagă sub formă de raze în toate direcțiile ; ansamblul particulelor emise de un corp ; radiere . [ Pr . : - di -
RADIOCOMPÁS , radiocompasuri , s . n . Aparat montat la bordul unui avion , care permite menținerea avionului pe direcția unui post de radioemisiune . [ Pr . : - di -
RADIOGONIOMETRÁ , radiogoniometrez , vb . I . Tranz . A determina direcția unui radioemițător prin radiogoniometrie . [ Pr . : - di - o - go - ni -
RADIOGONIOMETRÍE s . f . Metodă de determinare a direcției din care se emit unde radio , bazată pe utilizarea proprietăților antenelor receptorului . [ Pr . : - di - o - go - ni -
RADIOGONIOMÉTRU , radiogoniometre , s . n . Instalație de radio - recepție folosită în radiogoniometrie , în navigația fără vizibilitate și în radiolocație , pentru determinarea direcției din care sunt emise semnalele radio . [ Pr . : - di - o - go - ni -
... RÁZNA adv . 1. ( Pe lângă verbe de mișcare ) Fără să știe încotro se duce , neținând seama de drum , de direcție