Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MILITARII

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 223 pentru MILITARII.

NACEALNIC

NACEÁLNIC , nacealnici , s . m . ( Înv . ) Șef al unui serviciu sau al unei instituții ( civile , militare sau religioase ) ; conducător ; p . ext .

 

NECOMBATANT

... NECOMBATÁNT , - Ă , necombatanți , - te , adj . , s . m . ( Persoană , militar

 

NEINSTRUIT

... învățământ pentru a se instrui , care nu posedă cunoștințe temeinice ( în general ) . 2. ( Despre ostași ) Care nu și - a îndeplinit stagiul militar

 

NEUTRALITATE

NEUTRALITÁTE s . f . Situație , atitudine a unui stat care nu se amestecă în conflictul dintre două sau mai multe state , care nu participă la pacte sau la alianțe militare și întreține relații pașnice cu fiecare stat beligerant în parte ; p . ext . stare , atitudine neutră ( 1 ) a unei persoane sau a unui grup social . [ Pr . : ne -

 

OȘTEAN

... OȘTEÁN , oșteni , s . m . ( Înv . și pop . ) Soldat , militar

 

OBIALĂ

OBIÁLĂ , obiele , s . f . Bucată de pânză sau de postav cu care țăranii ( uneori și militarii ) își înfășoară laba piciorului , în loc de ciorap sau peste ciorap ; p . ext . zdreanță , cârpă . Expr . A - i curge ( cuiva ) obielele sau a curge obielele de pe ( sau după ) cineva = a fi îmbrăcat în zdrențe , a fi zdrențos ,

 

OFIȚER

OFIȚÉR , ofițeri , s . m . I. 1. Nume generic pentru gradele militare de la sublocotenent până la general ; persoană care poartă unul dintre aceste grade . 2. Titlu dat unor funcționari cu atribuții sau cu însărcinări speciale ; persoană având acest titlu . 3. ( Ieșit din uz ) Grad ( mai mare decât cel de cavaler ) conferit prin anumite decorații ; persoană care a primit acest grad . II. ( Pop . ) Varietate de crap lung și subțire , cu capul mare și osos , cu carnea tare și puțin gustoasă , care trăiește în bălțile din Delta Dunării ( Cyprinus carpio

 

OPERAȚIONAL

OPERAȚIONÁL , - Ă , operaționali , - e , adj . Referitor la operații (

 

OSTĂȘEȘTE

OSTĂȘÉȘTE adv . Ca ostașii , conform normelor militare ; militărește . - Ostaș + suf . -

 

OSTĂȘESC

... OSTĂȘÉSC , - EÁSCĂ , ostășești , adj . De ostaș ; militar

 

OSTĂȘI

... OSTĂȘÍ , ostășesc , vb . IV . Intraz . ( Înv . ) A se afla în serviciul militar

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>