Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POTRIVIT
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 230 pentru POTRIVIT.
OPERAȚIONALÍSM s . n . ( Fil . ) 1. Concepție gnoseologică neopozitivistă potrivit căreia noțiunile nu pot avea decât conținut operațional , întrucât semnificațiile sunt generate de operații intelectuale . 2. Metodologie care pune în evidență funcția operatorie , instrumentală a conceptelor și a teoriilor științifice . [ Pr . : - ți -
OPSOMANÍE , opsomanii , s . f . Particularitate morbidă potrivit căreia unele persoane nu pot suporta decât anumite
ÓPTIM , - Ă , optimi , - e , adj . Cel mai bun sau foarte bun ( adecvat , potrivit , indicat
OPTIMÍSM s . n . Concepție filozofică potrivit căreia în lume binele precumpănește asupra răului , iar lumea existentă este cea mai bună dintre lumile posibile ; atitudine a omului care privește cu încredere viața și viitorul ; tendință de a vedea latura bună , favorabilă a
ÓPUS^1 , opusuri , s . n . ( Muz . ) Termen care denumește , împreună cu un număr de clasificare , o operă a unui compozitor , potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale . [ Scris și ( prescurtat ) : op ] OPÚS^2 , - Ă , opuși , - se , adj . 1. Care este așezat în fața cuiva sau a ceva , în partea dimpotrivă ; p . ext . ( despre fenomene , caractere , legi ) care nu se poate împăca cu altul ; contrar , potrivnic . 2. ( Mat . ; despre unghiuri ) Care este așezat , într - o figură geometrică , în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi ; ( despre laturi ) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre
ORÁCOL , oracole , s . n . ( În antichitate ) Răspuns profetic pe care , potrivit unor credințe , anumite divinități îl dădeau celor veniți să le consulte pentru a cunoaște viitorul ; prevestire , prezicere , profeție ; lăcașul unde se făceau aceste
ORALITÁTE s . f . 1. Calitate a stilului unei scrieri beletristice de a părea vorbit , dând expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile care notează particularitățile vorbirii personajelor , cât și în narațiunea propriu - zisă ; ansamblu de particularități ale limbii vorbite , ale graiului viu . 2. ( Jur . în sintagma ) Principiul oralității = principiu fundamental al dreptului procesual , potrivit căruia dezbaterea litigiului se face verbal . - Oral + suf . - itate . Cf . it . %
ÓRDINE , ordini , s . f . 1. Dispoziție , succesiune regulată cu caracter spațial , temporal , logic , moral , estetic ; organizare , înșiruire , rând , rânduire , orânduială . 2. Așezare a unor obiecte potrivit unor cerințe de ordin practic și estetic , rânduială ; p . ext . conformitate cu o cerință , cu o normă , cu o disciplină , cu o regulă . 3. Principiu de cauzalitate sau de finalitate a lumii , lege proprie naturii . 4. Organizare , orânduire socială , politică , economică ; regim ; spec . stabilitate socială , respectul instituțiilor sociale
ORIENTÁ , orientez , vb . I . 1. Refl . A ști încotro să se îndrepte pentru a ajunge la destinație , a recunoaște , a stabili direcția , a găsi drumul ; p . ext . a găsi calea cea mai bună de urmat într - o anumită împrejurare , atitudinea , soluția cea mai potrivită , a acționa adecvat . 2. Tranz . A așeza pe cineva sau ceva într - o anumită poziție sau direcție față de punctele
... bănești ) ; a amâna , a îngădui . - Pas ^3 + suf . - ui . PĂSUÍ^2 , păsuiesc , vb . IV . Tranz . A ajusta , a potrivi ( o piesă , o parte a unui ansamblu etc . ) pentru a obține o bună îmbinare ; a fixa , a încheia ...
PĂSUÍT , - Ă , păsuiți , - te , adj . ( Despre piese , părți ale unui ansamblu etc . ) Care este ajustat , potrivit ( pentru a obține o bună îmbinare sau fixare ) . - V. păsui ^