Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FORMAT

 Rezultatele 1521 - 1530 din aproximativ 2975 pentru FORMAT.

INCARNAT

INCARNÁT , - Ă , incarnați , - te , adj . 1. Care a luat formă materială , reală ; întrupat . 2. ( În sintagma ) Unghie încarnată = unghie care crește în carne ; onixiris . [ Var . : încarnát , - ă

 

INCHIZIȚIE

INCHIZÍȚIE s . f . Instituție a Bisericii catolice care judeca pe cei acuzați de erezie și pe cei care își manifestau sub orice formă ostilitatea sau nesupunerea față de biserica

 

INCOLINISM

INCOLINÍSM , incolinisme , s . n . ( Biol . ) Formă de conviețuire a două organisme în care unul folosește gazda numai ca

 

INCRUSTA

INCRUSTÁ , incrustez , vb . I . 1. Tranz . A împlânta ornamente pe suprafața unui obiect ; a împodobi un obiect cu ornamente înfipte în masa acestuia . 2. Refl . ( Despre săruri dizolvate ) A se depune sub formă de crustă pe pereții interiori ai unei conducte , ai unui recipient , ai unui rezervor etc . [ Var . : încrustá vb .

 

INDICE

... sus sau mai jos ) față de un număr sau de o literă , cărora le precizează valoarea sau înțelesul . 2. S . m . Fapt , indicație care , sub forma unui număr , a unei formule sau a unei expresii , înfățișează aspectul unui fenomen , al unei acțiuni , al unei situații etc . 3 ...

 

INDUCȚIE

INDÚCȚIE , inducții , s . f . 1. Formă fundamentală de raționament , care realizează trecerea de la particular la general . 2. Producere sau influențare a unui fenomen de către un alt fenomen altfel decât printr - o acțiune mecanică nemijlocită . 3. Mecanism nervos prin care o stare de excitație sau de inhibiție aflată într - un centru nervos favorizează sau determină apariția stării opuse într - un alt centru

 

INECHIVALVĂ

INECHIVÁLVĂ , inechivalve , adj . Cochilie inechivalvă ( Zool . ; în sintagma ) = cochilie formată din două valve

 

INEL

INÉL , inele , s . n . 1. Cerc mic de metal ( prețios , cu pietre scumpe ) care se poartă ca podoabă pe deget . 2. Obiect în formă de cerc , având diverse întrebuințări practice ; verigă , belciug . 3. Arteră de circulație , cu traseu circular sau poligonal , care înconjură o localitate și leagă capetele șoselelor exterioare care conduc la această localitate . 4. ( La pl . ) Zone inelare concentrice care se observă într - o secțiune transversală făcută în tulpina sau rădăcina plantelor lemnoase și care indică vârsta acestora și creșterea lor în grosime . 5. Fiecare dintre segmentele din care este alcătuit corpul unor

 

INELAR

INELÁR , - Ă , inelari , - e , adj . , s . m . , s . n . 1. Adj . Care are aspectul unui inel ( 1 ) . 2. S . m . Fluture dăunător , de culoare galbenă - cafenie , care depune ouă în formă de inel ( 1 ) pe ramurile pomilor fructiferi și ale stejarilor și a cărui larvă provoacă mari pagube ( Malacosoma neustria ) . 3. S . n . Degetul aflat între degetul mijlociu și cel mic , pe care se poartă , de obicei , inelul . 4. S . m . ( Rar ) Fabricant sau vânzător de inele . - Inel + suf . -

 

INELAT

INELÁT , - Ă , inelați , - te , adj . ( Despre păr ) În formă de inel ( 1 ) , cu inele ; buclat ,

 

INFINITIV

... INFINITÍV , infinitive , s . n . ( Gram . ; adesea adjectival ) Mod nepersonal , considerat drept forma

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>