Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru - CAP
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 506 pentru - CAP.
CIOC ^2 , ciocuri , s . n . 1. Partea anterioară , terminală , lunguiață și cornoasă a capului păsărilor , care înlocuiește sistemul dentar ; plisc , clonț . 2. Parte sau prelungire ascuțită a unor obiecte ; capăt , vărf ( ascuțit ) . 3. Barbișon , țăcălie . 4. Compuse : ciocul - berzei = plantă erbacee cu frunzele păroase , adânc crestate și cu flori violete - purpurii ( Geranium pratense ) ; ciocul - cucoarei = mică planta erbacee cu tulpina păroasă întinsă pe pământ , cu frunze compuse , flori roșii , roz sau albe și fructe lungi , asemănătoare cu un cioc ( Erodium cicutarium ) ; cioc - întors = pasăre călătoare cu penajul alb pătat cu negru , cu ciocul lung , subțire și ușor arcuit în sus , cu picioarele înalte ( Recurvirostra avosetta ) . CIOC ^1 interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri ( repetate ) într - un obiect sau într - un material dur . -
CIOCÂRLÁN , ciocârlani , s . m . 1. Pasăre de culoare brună - cenușie , cu un moț în vârful capului ( Galerida cristata ) . 2. Bărbătușul
... lovind cu ciocanul ^1 ; p . ext . a face , a lucra unele lucruri ( mărunte ) . 3. Tranz . Fig . A bate la cap
CIOCHÍNĂ , ciochine , s . f . Partea dindărăt a șeii , de care se poate lega traista , desagii etc . ; fiecare dintre cele două capete ale părții dindărăt a
CIOCHINÁR , ciochinare , s . n . Mănunchi de curelușe scurte , având la capete ochiuri sau inele , de care vânătorii atârnă păsările vânate . - Ciochină + suf . -
... CIOCMĂNÍ , ciocmănesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A bate la cap
CIOMÁG , ciomege , s . n . Băț mare și gros , adesea cu măciulie sau întărit cu fier la unul din capete ;
CIORÁP , ciorapi , s . m . 1. Obiect de îmbrăcăminte care acoperă piciorul , confecționat din fire de bumbac , de lână , de mătase sau din fire sintetice . 2. Tub izolant cu care se îmbracă capetele bobinelor
CIPILÍCĂ , cipilici , s . f . ( Fam . ) Un fel de căciuliță , de basc mic care se poartă pe creștetul capului . - Et .
CISTOSCÓP , cistoscoape , s . n . Aparat format dintr - un tub metalic prevăzut la unul dintre capete cu un bec electric , iar la celălalt cu un dispozitiv optic , întrebuințat la
CIZELÁ , cizelez , vb . I . 1. Tranz . A prelucra . a finisa sau a ornamenta cu dalta , cu ciocanul etc . diferite obiecte ( de metal ) pentru a le da forma sau aspectul dorit . 2. Tranz . Fig . A aduce îmbunătățiri ( de stil , de exprimare ) unei lucrări ( literare , științifice ) ; a ciopli . 3. Tranz . și refl . Fig . A face să capete sau a căpăta deprinderi civilizate , cultură