Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACESTA

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 2191 pentru ACESTA.

ȘIMI

... ȘÍMI s . n . Numele unui dans modern asemănător cu foxtrotul ; melodie după care se execută acest

 

ȘOLTUZ

... în evul mediu în Moldova cârmuitorului unui oraș , care era ajutat în activitatea sa de un sfat format din 6 - 12 pârgari ; persoană care avea acest

 

ȘPAN

... 1 , șpani , s . m . 1. ( În orânduirea feudală din Transilvania ) Titlu dat nobilului care avea funcția corespunzătoare vicontelui sau contelui din Apus ; nobil care deținea acest

 

ȘPIȚ

ȘPIȚ ^2 , șpițuri , s . n . 1. ( Tehn . ) Unealtă formată dintr - o bară de oțel cu vârful ascuțit , folosită la găurirea pietrelor naturale și artificiale sau la prelucrarea suprafeței lor . 2. ( Tipogr . ) Linie simplă sau înflorată , care se pune ca ornament la sfârșitul articolelor sau al capitolelor . 3. Nume dat extremității ascuțite sau muchiei unor obiecte , construcții etc . 4. ( Reg . ) Țigaret scurt . ȘPIȚ ^1 , șpiți , s . m . Numele unei rase de câini de talie mică , cu păr pufos , cu urechi drepte și bot ascuțit ; câine din această

 

ȘPRIȚ

ȘPRIȚ ^2 , șprițuri , s . n . Aparat folosit la ornarea prăjiturilor . ȘPRIȚ ^1 , șprițuri , s . n . Băutură obținută din vin cu sifon sau cu apă minerală ; o anumită cantitate din această

 

ȘTAIER

... ȘTÁIER , ștaiere , s . n . Numele unui dans la modă în secolul trecut ; melodie după care se executa acest

 

ȘTEAZĂ

ȘTEÁZĂ , șteze , s . f . ( Reg . ) 1. Piuă de bătut postav ; p . ext . clădire în care se află instalată această piuă . 2. Instalație rudimentară , formată dintr - o împletitură de nuiele , amenajată sub o cădere de apă , în care se dau la piuă scoarțele , pănura și alte țesături . - Et .

 

ȘTURȚ

... ȘTURȚ , șturțuri , s . n . ( Reg . ) 1. Loc unde se depozitează minereul care urmează să fie prelucrat sau deșeurile ; p . ext . materialul depozitat în acest

 

ȘUGUBINAR

ȘUGUBINÁR , șugubinari , s . m . ( În vechea organizare administrativă a țărilor române ) Persoană care cerceta și judeca faptele de omucidere , tâlhărie sau adulter și încasa de la vinovați amenzile la care aceștia erau supuși . - Șugubină + suf . -

 

ȘULAR

ȘULÁR , șulare , s . n . Cusătură provizorie cu împunsături rare ; însăilătură ; ață cu care se face această cusătură . [ Pl . și :

 

ȘUNT

ȘUNT , șunturi , s . n . 1. Rezistor electric conectat între două puncte ale unui circuit electric pentru protejarea porțiunii de circuit cuprinse între aceste puncte . 2. Derivare a circuitului sanguin pe alte căi circulatorii decât cele

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>