Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIRCULA
Rezultatele 161 - 169 din aproximativ 169 pentru CIRCULA.
VENÓS , - OASĂ , venoși , - oase , adj . Care aparține venei ( 1 ) , privitor la venă , care se face prin venă , circulă prin venă sau se află în regiunea
VIZÉTĂ , vizete , s . f . Deschidere mică ( circulară ) făcută într - o ușă pentru a permite cuiva să vadă în exterior ( sau în interior ) ; vizieră ( 2 ) ;
VOLÁN , volane , s . n . I. 1. Piesă de formă circulară din mecanismul unui autovehicul , cu ajutorul căreia se dă vehiculului direcția voită . 2. Piesă în formă de roată , cu ajutorul căreia se acționează un anumit mecanism al unei mașini . II. Fâșie de țesătură sau de dantelă încrețită sau plisată , care se aplică ca garnitură pe diferite obiecte de îmbrăcăminte femeiască , pe perdele , pe huse
ZĂNOÁGĂ , zănoage , s . f . 1. Depresiune circulară cu versante prăpăstioase în zona munților înalți ; căldare . 2. Poiană înverzită ; platou sau coastă de deal bune pentru agricultură . 3. Ochi larg și adânc de apă format pe cursul unui râu , mai jos de un
ZERMACÚP , zermacupi , s . m . Monedă turcească de aur , care a circulat și în țările române în sec . XVIII -
ZGRÍPȚOR , zgripțori , s . m . 1. Specie de acvilă mare ( Aquila heliaca ) . 2. Veche monedă austriacă de argint ( care a circulat și în țările românești în sec . XVII - XVIII ) , având imprimată pe o parte stema cu acvila bicefală . 3. Animal fantastic , uriaș , înaripat , cu gheare de pasăre . 4. Fig . Om rău , avar , hrăpăreț ; zgripțuroi . [ Var . : zgrípsor s .
ZODIÁC , zodiace , s . n . 1. Zonă circulară a sferei cerești în care se află cele douăsprezece constelații corespunzătoare lunilor anului și prin fața cărora trece drumul aparent al Soarelui în cursul unui an ; fiecare dintre cele 12 sectoare ale acestei zone . 2. Carte de astrologie cuprinzând preziceri asupra destinului oamenilor , potrivit zodiei în care s - au născut ; carte de zodii . [ Pr . : - di -
ZVON , zvonuri , s . n . 1. Știre , veste ( care circulă din om în om ) ; p . ext . informație neîntemeiată , care nu a fost verificată ( și uneori tendențioasă ) . 2. Rumoare produsă de glasuri , de activitatea sau de mișcarea unei mulțimi ; gălăgie . 3. Zgomot confuz , ușor , nedefinit din natură ( produs de ape , frunze , vânt , păsări etc . ) ; foșnet , murmur , zumzet . 4. Sunet depărtat produs de clopote sau de instrumente muzicale . [ Var . : zvoánă s .
... ZVONÍ , zvonesc , vb . IV . 1. Refl . impers . A se răspândi un zvon , a circula