Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIR
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 379 pentru FIR.
DESCÂLCÍT^2 , - Ă , descâlciți , - te , adj . ( Despre fire de păr , de ață etc . ) . Care a fost descurcat . - V. descâlci . DESCÂLCÍT^1 , descâlcíturi , s . n . Faptul de a descâlci . - V.
DESCLEIÁ , descleiéz , vb . I . Tranz . 1. A dezlipi ceea ce este lipit ( cu clei ) . 2. A spăla și a curăța de substanțe cleioase firele de mătase naturală sau țesăturile de bumbac . - Des ^1 - +
DESTRĂMĂTÚRĂ s . f . Fire sau smocuri rupte , destrămate dintr - o țesătură ;
DESTRĂMÁ , destrám , vb . I . 1. Refl . ( Despre țesături sau obiecte țesute ) A se zdrențui prin desfacerea neregulată și ruperea firelor datorită uzurii sau unei utilizări necorespunzătoare ; a se rupe . 2. Tranz . ( Adesea fig . ) A desface , a deșira un ghem , o împletitură etc . 3. Tranz . A mărunți semifabricatele fibroase ( celuloza , maculatura etc . ) în vederea transformării lor în paste de hârtie . 4. Tranz . și refl . ( Adesea fig . ) , A ( se ) descompune , a ( se ) desface în elementele componente ; a ( se ) dizolva , a ( se ) dezmembra , a ( se ) nimici ; p . ext . a slăbi . - Des ^1 - +
DESTRĂMÁT , - Ă , destrămați , - te , adj . 1. Cu fire desfăcute ; rărit , zdrențuit . 2. Fig . Răsfirat , împrăștiat . 3. ( Rar ) Distrus , nimicit . 4. ( Înv . ) Dezordonat , dezmățat ,
... DEZBOBINÁ , dezbobinéz , vb . I . Tranz . A desfășura , a scoate un fir
DEZLÂNÁ , pers . 3 dezlânează , vb . I. Refl . ( Rar ; despre fire textile răsucite ) A - și pierde aspectul răsucit ; a se
... DEZRĂSUCÍ , dezrăsucesc , vb . IV . Tranz . A face ca un fir
DOÁGĂ , doage , s . f . 1. Fiecare dintre bucățile de lemn ( puțin încovoiate ) care formează corpul unor vase strânse în cercuri . 2. Fig . Fire , mentalitate ( ciudată ,
... un fel de cap ; ( pop . ) Balaurul . II. Soldat din cavalerie care lupta atât călare , cât și pedestru . DRAGÓN^1 , dragoane , s . n . Șiret confecționat din fir
DRIL , driluri , s . n . Țesătură deasă și groasă din fire de bumbac sau de cânepă bine răsucite , care se folosește la confecționarea îmbrăcămintei de vară , a pânzei de cort