Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FORMARE

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 254 pentru FORMARE.

ODONTOBLAST

ODONTOBLÁST , odontoblaste , s . n . Fiecare dintre celulele conjunctive dispuse într - unul sau în mai multe rânduri la limita dintre pulpa dentară și dentină , având rol important în formarea

 

OMNI-

OMNI - - Element de compunere cu sensul " ( a ) tot , ( a ) toate " , care servește la formarea unor adjective și a unor

 

ONOMASTIC

ONOMÁSTIC , - Ă , onomastici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Privitor la nume proprii , în special la nume de persoane . 2. S . f . Disciplină lingvistică al cărei obiect de studiu este originea , formarea și evoluția numelor proprii . 3. S . f . Totalitatea numelor proprii dintr - o limbă , dintr - o regiune , dintr - o epocă

 

OOGENEZĂ

... OOGENÉZĂ , oogeneze , s . f . ( Biol . ) Proces de formare

 

ORGANOGENEZĂ

... ORGANOGENÉZĂ s . f . Proces de formare

 

ORIGINE

ORÍGINE , origini , s . f . 1. Punct de plecare pentru formarea unui lucru , a unui fenomen ; început , proveniență ; izvor , obârșie . 2. Apartenență prin naștere la o anumită familie , la un anumit grup social , la o anumită națiune . 3. Punct pe o linie , pe o suprafață sau în spațiu , de la care se măsoară coordonatele celorlalte

 

OROGEN

OROGÉN orogene , s . n . ( Geol . ) Regiune vastă a scoarței terestre unde au avut loc mișcări tectonice intense care au dus la formarea unui lanț muntos

 

OROGENEZĂ

OROGENÉZĂ , orogeneze , s . f . Ansamblu de procese tectonice care se produc în zonele mobile ale scoarței terestre și care au drept rezultat formarea unui lanț muntos cutat ; orogenie (

 

OROGENIE

... OROGENÍE s . f . 1. Orogeneză . 2. ( Rar ) Parte a geologiei care studiază procesele de formare

 

ORONIMIE

ORONIMÍE s . f . 1. Totalitatea numelor geografice ( proprii și apelative ) care desemnează formele de relief . 2. Ramură a toponimiei care se ocupă cu studiul formării și al evoluției numirilor referitoare la formele de

 

ORTO-

ORTO - - Element de compunere care înseamnă " drept " , " conform cu " , " corect " și care servește la formarea unor substantive și a unor

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>