Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIAȚĂ

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 426 pentru VIAȚĂ.

EMINESCOLOGIE

EMINESCOLOGÍE s . f . Studiul vieții și operei lui Eminescu . - De la Eminescu ( după

 

EMPATIE

EMPATÍE s . f . 1. ( Fil . ) Formă de intuire a realității prin identificare afectivă . 2. Tendință a receptorului de a trăi afectiv , prin transpunere simpatetică , viața eroilor din opere literare , filme

 

EPISOD

EPISÓD , episoade , s . n . 1. Acțiune secundară într - o operă narativă , având un rol relativ independent ; parte relativ independentă a unei narațiuni . 2. Frază muzicală de importanță secundară , intercalată între principalele părți ale ale unei compoziții pentru a aduce o variație . 3. Întâmplare în viața cuiva [ Var . : epizód s .

 

ESTIVAȚIE

... ESTIVÁȚIE , estivații , s . f . Stare de viață

 

ETATISM

ETATÍSM s . n . Teorie conform căreia rolul statului este primordial în organizarea și administrarea vieții economice și

 

ETIC

ÉTIC , - Ă , etici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Știință care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor și condiției umane din perspectiva principiilor morale și cu rolul lor în viața socială ; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ; morală . 2. Adj . Privitor la etică ( 1 ) , de etică , bazat pe etică , conform cu etica ;

 

ETNOGRAFIE

... f . Știință care clasifică popoarele lumii , studiază compoziția , originea și răspândirea lor , urmărește evoluția culturii lor materiale și spirituale , moravurile și particularitățile felului lor de viață

 

ETNOPSIHOLOGIE

ETNOPSIHOLOGÍE s . f . Ramură a antropologiei care studiază viața unui popor și producțiile sale în raport cu însușirile lui psihologice

 

ETOLOGIE

... s . f . 1. Disciplină care are ca obiect studiul moravurilor , al obiceiurilor popoarelor . 2. Ramură a biologiei moderne care studiază comportamentul , modul de viață

 

EVANGHELIE

EVANGHÉLIE , evanghelii , s . f . Parte a Bibliei , recunoscută numai de creștini , care cuprinde viața și învățătura lui

 

EVOCATOR

... EVOCATÓR , - OÁRE , evocatori , - oare , adj . Care are darul de a evoca , de a da viață

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>