Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARA

 Rezultatele 1621 - 1630 din aproximativ 1835 pentru ARA.

SOLOMONAR

SOLOMONÁR , solomonari , s . m . ( Pop . ) 1. Persoană care are noțiuni de astronomie , care face calendare și prevestește vremea . 2. Persoană cu pretinse puteri supranaturale , care ar putea provoca sau împiedica diverse fenomene naturale ; p . gener . vrăjitor . [ Var . : ( reg . ) șolomănár s . m . , șolomonár s . m . ] - Solomon ( n . pr . ) + suf . -

 

SOLVENT

SOLVÉNT^2 , - Ă , solvenți , - te , adj . 1. ( Despre elevi , studenți ; adesea substantivat ) Care plătește taxe de frecvență sau de internat , care nu este bursier . 2. Solvabil . SOLVÉNT^1 , solvenți , s . m . Substanță chimică ( lichidă ) care are proprietatea de a dizolva în masa ei alte substanțe ;

 

SONANTĂ

SONÁNTĂ , sonante , s . f . Consoană a cărei emisiune nu comportă nici un zgomot și care are unele caracteristici articulatorii și funcționale apropiate de

 

SORĂ

SORĂ , surori , s . f . 1. Persoană de sex feminin considerată în raport cu copiii acelorași părinți sau ai aceluiași tată ori aceleiași mame . 2. ( Fam . ; la voc . ) Termen cu care cineva se adresează unei fete sau unei femei în semn de intimitate , de prietenie sau de dragoste ; dragă . 3. Fig . Tovarășă , prietenă . 4. Cel mai mic grad în ierarhia călugărească în mănăstirile de femei ; femeie care are acest grad . 5. Infirmieră . [ Var . : ( pop . ) suróră , sor s .

 

SPĂSIT

SPĂSÍT , - Ă , spăsiți , - te , adj . ( Fam . ; despre oameni ) Care se arată pocăit , smerit sau

 

SPAȚIU

SPÁȚIU , spații , s . n . 1. ( Fil . ; la sg . ) Formă obiectivă și universală a existenței materiei , inseparabilă de materie , care are aspectul unui întreg neîntrerupt cu trei dimensiuni și exprimă ordinea coexistenței obiectelor lumii reale , poziția , distanța , mărimea , forma , întinderea lor . 2. Întindere nemărginită care cuprinde corpurile cerești ; văzduh ; porțiune din atmosferă ; întinderea , locul care ne înconjură . 3. Loc , suprafață , întindere limitată . 4. Loc ( liber ) între două obiecte , distanță , interval . 5. Interval de timp ,

 

SPECIOS

SPECIÓS , - OÁSĂ , specioși , - oase , adj . ( Livr . ) Care are doar aparențe favorabile , plăcute ; amăgitor , înșelător . [ Pr . : - ci -

 

SPEOLOGIE

SPEOLOGÍE s . f . Știință care are ca obiect explorarea și studiul complex al peșterilor . [ Pr . : spe -

 

SPICIFORM

SPICIFÓRM , - Ă , spiciformi , - e , adj . Care are formă de spic (

 

SPIRIT

SPÍRIT , spirite , s . n . I. 1. Factor ideal al existenței ( opus materiei ) ; conștiință , gândire ; p . ext . minte , rațiune , intelect . 2. Persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale sau din punctul de vedere al însușirilor morale , de caracter etc . 3. ( La pl . ) Societatea în întregul ei , oamenii considerați ca purtători ai unor idei , ai unor preocupări intelectuale ; opinie publică . 4. Mod , fel de a gândi , de a se manifesta ; părere , concepție împărtășită de un grup de oameni , de o colectivitate . 5. Caracter specific , trăsătură caracteristică a ceva . 6. Înclinare , pornire , tendință care determină felul de a fi , de a gândi , de a se manifesta al cuiva . 7. Glumă , anecdotă , banc . II. Semn grafic în scrierea greacă , care , adăugat unui sunet , arată cum se pronunță sunetul respectiv din punctul de vedere al

 

SPONGIOS

SPONGIÓS , - OÁSĂ , spongioși , - oase , adj . Care este poros ca un burete ; care are proprietatea de a suge lichidele . [ Pr . : - gi -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>