Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IN FAPT
Rezultatele 1631 - 1640 din aproximativ 1909 pentru IN FAPT.
SMÂNTÂNÍT^2 , - Ă , smântâniți , - te , adj . ( Despre lapte ) De pe care s - a luat sau din care s - a extras smântâna . - V. smântâni . SMÂNTÂNÍT^1 s . n . Faptul de a smântâni . - V.
SMERÍRE , smeriri , s . f . ( Înv . ) Faptul de a ( se ) smeri ; atitudine umilă , supusă , cucernică , evlavioasă , pioasă . - V.
SMINTÍRE , smintiri , s . f . ( Rar ) Faptul de a ( se ) sminti ; sminteală , nebunie . - V.
SMIORCĂÍT^2 , - Ă , smiorcăiți , - te , adj . Plângăreț , scâncit . - V. smiorcăi . SMIORCĂIT ^1 s . n . Faptul de a ( se ) smiorcăi ; zgomot specific produs de cel care ( se ) smiorcăie ; smiorcăială , smârcâială , smârcâit ^1 . - V.
SMOCHINÍRE , smochiniri , s . f . Faptul de a se smochini . - V.
SMREDUÍRE s . f . ( Înv . ) Faptul de a ( se ) smredui ; molipsire , contaminare ; p . ext . boală , suferință . - V.
SMUCÍT^2 , - Ă , smuciți , - te , adj . 1. ( În sintagme și expr . ) Vorbă smucită = vorbă spusă grăbit ( pe un ton aspru și repezit ) . A fi smucit la vorbă = a vorbi iute , repezit ( și împiedicat ) . 2. ( Fam . ) Trăsnit , țicnit , nebun . [ Var . : ( pop . ) smuncít , - ă , smâncít , - ă adj . ] - SMUCIT ^1 s . n . Faptul de a ( se ) smuci ; mișcare bruscă și scurtă ; smuceală , smucire , smucitură . - V.
SMUCITÚRĂ , smucituri , s . f . Faptul de a ( se ) smuci ; mișcare repezită , bruscă ; smuceală , smucit ^1 . [ Var . : ( pop . ) smuncitúră s . f . ] - Smuci + suf . -
SOCIALIZÁRE , socializări . 1. Faptul de a ( se ) socializa . 2. Proces de integrare socială a unui individ într - o colectivitate . [ Pr . : - ci -
SOCIOGRAFÍE s . f . 1. Observare , înregistrare și descriere a societăților ca entități istorice concrete . 2. Curent care susține că sociologia trebuie să se reducă la simpla descriere a faptelor , fără interpretarea lor teoretică . [ Pr . : - ci -
SOCOTÍT^2 , - Ă , socotiți , - te , adj . ( Despre oameni ) Chibzuit , cumpătat , măsurat . - V. socoti . SOCOTÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) socoti ; calcul , socoteală . - V.