Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACEI

 Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 644 pentru ACEI.

DEZIDERAT

DEZIDERÁT , deziderate , s . n . Ceea ce ar fi de dorit să se întâmple , să se realizeze ; cerință ,

 

DEZVĂLUIRE

DEZVĂLUÍRE , dezvăluiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) dezvălui și rezultatul ei ; ceea ce ( se ) dezvăluie ; destăinuire . - V.

 

DIFERENȚĂ

DIFERÉNȚĂ , diferențe , s . f . 1. Ceea ce deosebește o ființă de altă , un lucru de altul ; lipsă de asemănare ; deosebire ; nepotrivire . 2. Rezultatul unei scăderi matematice . 3. ( Geogr . ; în sintagma ) Diferență de nivel = deosebire de altitudine între două puncte terestre . [ Var . : ( înv . ) diferínță s .

 

DILUȚIE

DILÚȚIE , diluții , s . f . Raportul dintre o cantitate de soluție și cantitatea de solvent din acea

 

DISIMILAȚIE

... DISIMILÁȚIE , disimilații , s . f . ( Fon . ) Modificare sau dispariție a unui sunet dintr - un cuvânt sub influența altui sunet , identic sau asemănător ( din acel

 

DISPONIBILITATE

DISPONIBILITÁTE , disponibilități , s . f . 1. Însușirea de a fi disponibil ; starea a ceea ce este disponibil . 2. ( În loc . adv . ) În disponibilitate = scos ( temporar ) dintr - o slujbă ( cu posibilitatea de a fi rechemat în activitate ) . 3. Lucru , bun de care se poate dispune ; rezervă . 4. ( Mai ales la pl . ) Stare sufletească în care sentimentele și rațiunea se manifestă libere și în plenitudinea

 

DISTONANȚĂ

DISTONÁNȚĂ , distonanțe , s . f . Faptul de a distona , caracterul a ceea ce distonează . - Distona + suf . -

 

DISTRAT

DISTRÁT , - Ă , distrați , - te , adj . Care este absent la ceea ce se petrece în jurul lui , care se gândește în altă parte , la altceva . - V.

 

DIVERSITATE

DIVERSITÁTE s . f . Caracterul sau însușirea a ceea ce este divers ; varietate ,

 

DOCENT

DOCÉNT , docenți , s . m . 1. ( În alte țări ) Grad didactic onorific în învățământul superior , corespunzând de obicei aceluia de conferențiar ; persoană care are acest grad . 2. ( În țara noastră ; de obicei în sintagma doctor docent ) Titlu științific acordat doctorilor în științe care s - au distins printr - o activitate valoroasă ; persoană care are acest

 

DUALITATE

DUALITÁTE , dualități , s . f . Calitatea , caracterul a ceea ce este dublu sau prezintă o natură dublă ; coexistență a două principii sau a două elemente diferite ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>