Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CLĂDIRE

 Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 205 pentru CLĂDIRE.

PROSECTURĂ

... PROSECTÚRĂ , prosecturi , s . f . Clădire

 

RADIOSTAȚIUNE

RADIOSTAȚIÚNE , radiostațiuni , s . f . Ansamblu format dintr - un radioemițător , o antenă de emisiune , instalații și clădiri anexe , destinat efectuării radioemisiunilor . [ Pr . : - di - o - sta - ți - u - ] - După rus .

 

REȘEDINȚĂ

... REȘEDÍNȚĂ , reședințe , s . f . Sediul unei autorități sau al unei persoane ( oficiale ) ; localitate sau clădire

 

REDAN

REDÁN , redane , s . n . 1. Lucrare simplă de fortificație , alcătuită dintr - un zid în formă de unghi ieșit în afară , folosită în trecut pentru apărarea unei treceri . 2. Motiv decorativ sculptat în formă de dinți alăturați , folosit în arhitectura evului mediu . 3. Fiecare dintre treptele amenajate în partea superioară a unui zid construit pe un teren înclinat . 4. Aliniere a clădirilor de - a lungul unei străzi , astfel încât un colț al lor să fie ieșit mai mult în stradă . 5. Suprafață proeminentă , în formă de treaptă , pe fundul cocei unei ambarcații sau al unui hidroavion ( ori al flotoarelor acestuia ) , care asigură alunecarea acestora pe apă cu o rezistență redusă la

 

RENOVARE

RENOVÁRE , renovări , s . f . Acțiunea de a renova și rezultatul ei ; ansamblu de lucrări tehnice , parțiale sau generale executate la un sistem tehnic existent ( mașini , clădiri , instalații etc . ) , fără a - i schimba în esență destinația , pentru a - l ameliora din punctul de vedere al confortului , al folosirii , al igienii sau al esteticii ; renovație . V.

 

REZALIT

REZALÍT , rezalite , s . n . Porțiune de zid ieșită din linia fațadei pentru a prezenta o anumită structură a planului clădirii , o anumită

 

RUBEROID

RUBEROÍD s . n . Carton elastic și neinflamabil , impregnat cu asfalt , întrebuințat ca material pentru acoperișuri și pentru izolarea părțior subterane ale

 

SACNASIU

SACNASÍU , sacnasie , s . n . ( Turcism înv . ) Încăpere mică la catul de sus al caselor domnești și boierești , ieșită în afară din fațada clădirii și închisă cu geamlâc sau cu

 

SACRISTIE

... SACRISTÍE , sacristii , s . f . Încăpere într - o biserică catolică sau clădire

 

SCARĂ

... nivel . 2. Element de construcție alcătuit dintr - un șir de trepte de lemn , marmură , piatră etc . ( cu balustradă ) , servind pentru comunicarea între etaje , între o clădire și exteriorul ei etc . ; ( la pl . ) trepte . 3. Fiecare dintre cele două inele prinse de o parte și de alta a șeii , în ...

 

SCOICĂ

... al scoicii ( 1 ) ; cochilie . 3. Acoperiș ( de sticlă ) în forma unei cochilii de scoică ( 1 ) sau în formă de evantai , construit la intrarea într - o clădire . 4. Excrescență osoasă care se formează pe chișița sau pe coroana copitei calului și care face ca animalul să șchiopăteze . 5. ( La armele de vânătoare ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>