Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DUC
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 267 pentru DUC.
... OȘTÍ , oștesc , vb . IV . Refl . și intranz . ( Înv . și pop . ) A ( se ) lupta , a ( se ) război , a duce
OBIJDUITÓR , - OÁRE , obijduitori , - oare , s . m . și f . ( Înv . ) Asupritor , împilător . [ Pr . : - du - i - ] - Obijdui + suf . -
OBLĂDUITÓR , - OÁRE , oblăduitori , - oare , adj . ( Înv . și pop . ; adesea substantivat ) Care oblăduiește , guvernează , conduce , cârmuiește ; protector . [ Pr . : - du - i - ] - Oblădui + suf . -
OLÁC , olaci , ( 1 ) s . m . , olace , ( 2 ) s . n . ( Înv . ) 1. S . m . Curier special ( călare ) care ducea vești sau corespondență în țară și peste hotare ; sol , ștafetă , mesager . 2. S . n . Serviciu de transport pentru călători și pentru corespondență , folosit înainte de introducerea căilor ferate ;
OPISTOTÓNUS s . n . Spasm prelungit al mușchilor spatelui , ducând la poziția de arc de cerc a
... lingvistice . II. ( În țările cu regim parlamentar ) Totalitatea persoanelor care fac parte dintr - un grup politic potrivnic partidului aflat la putere ; politica pe care o duce
ORÂNDUIÁLĂ , orânduieli , s . f . 1. Rânduială , ordine , întocmire , organizare . 2. ( Înv . ) Hotărâre , dispoziție , ordin ; ( concr . ) act care conține o hotărâre . 3. Orânduire socială . [ Pr . : - du - ia - ] - Orândui + suf . -
ORÂNDUITÓR , - OÁRE , orânduitori , - oare , s . m . și f . ( Înv . ) Persoană care orânduiește , care organizează ; organizator , [ Pr . : - du - i - ] - Orândui + suf . -
OSÂRDUITÓR , - OÁRE , osârduitori , - oare , adj . ( Înv . ) Sârguincios , zelos , osârdnic . [ Pr . : - du - i - ] - Osârdui + suf . -
... OSTĂȘÍ , ostășesc , vb . IV . Intraz . ( Înv . ) A se afla în serviciul militar ; a face armata , a duce
... strădui , a se trudi . 3. Refl . , Intranz . A obosi umblând , mergând ; p . ext . a merge , a se duce