Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSTITUȚIE

 Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 303 pentru INSTITUȚIE.

GOSPODAR

GOSPODÁR , gospodari , s . m . , adj . m . 1. S . m . Om care posedă o gospodărie . 2. S . m . , adj . m . ( Om ) care dovedește pricepere , chibzuială în conducerea unei gospodării ( personale , de stat etc . ) , a unei instituții , organizații etc . 3. S . m . ( Reg . ) Soț ( în raport cu soția sa ) . 4. S . m . ( Înv . )

 

GREVĂ

GRÉVĂ , greve , s . f . Încetare organizată a activității într - una sau mai multe întreprinderi , instituții etc . , cu scopul de a determina pe patroni sau guvernul , autoritățile să satisfacă unele revendicări ( economice , politice

 

GUVERNATOR

... state ) Persoană care conduce , în numele șefului statului , o unitate administrativ - teritorială mai mare sau un teritoriu dependent , o colonie . 2. Persoană care conduce o instituție

 

IMPOZIT

IMPÓZIT , impozite , s . n . Plată obligatorie stabilită prin lege , pe care cetățenii , instituțiile etc . o varsă din venitul lor în bugetul statului ;

 

IMPRESARIAT

... IMPRESARIÁT , impresariate , s . n . Instituție

 

IMPUTA

IMPUTÁ , impút , vb . I . Tranz . și refl . impers . 1. A ( i se ) reproșa , a ( i se ) atribui cuiva fapte , atitudini , gesturi nepotrivite , condamnabile . 2. A face pe cineva răspunzător de o pagubă adusă unei instituții , întreprinderi ( unde lucrează ) , obligându - l la

 

IMPUTAȚIE

IMPUTÁȚIE , imputații , s . f . Faptul de a atribui cuiva o vină ; învinovățire ; măsură prin care se dispune reținerea din câștigul unui angajat sau cooperator a despăgubirilor pentru paguba cauzată de acesta instituției sau întreprinderii unde lucrează ; ( concr . ) sumă care trebuie plătită pentru această pagubă ;

 

INCHIZIȚIE

... INCHIZÍȚIE s . f . Instituție a Bisericii catolice care judeca pe cei acuzați de erezie și pe cei care își manifestau sub orice formă ostilitatea sau nesupunerea față ...

 

INSPECTA

INSPECTÁ , inspectez , vb . I . Tranz . A controla , a verifica activitatea unei persoane , a unei instituții etc . pe baza unei însărcinări speciale ; p . ext . a examina , a cerceta amănunțit și cu atenție

 

INSPECTOR

INSPÉCTOR , - OÁRE , inspectori , - oare , s . m . și f . Persoană împuternicită să inspecteze , să controleze activitatea unei persoane , unei instituții

 

INSTITUȚIONALISM

INSTITUȚIONALÍSM s . n . Doctrină economică apărută în deceniile al treilea și al patrulea ale sec . XX , ai cărei reprezentanți consideră că economia politică trebuie să aibă ca obiect studierea anumitor categorii politice și juridice , precum și unele fenomene social - economice , denumite impropriu " instituții " . [ Pr . : - ți -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>