Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂSURĂ

 Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 508 pentru MĂSURĂ.

DINĂ

DÍNĂ , dine , s . f . ( Fiz . ) Unitate de măsură a forței , egală cu forța care imprimă unui corp cu masa de un gram accelerația de un centimetru pe secundă la

 

DIOPTRIE

DIOPTRÍE , dioptrii , s . f . Unitate de măsură a puterii unei lentile , având la bază puterea lentilei cu distanța focală de un metru . [ Pr . : - di -

 

DISPLAY

DISPLAY , displayuri , s . n . ( Inform . , Electron . ) 1. Dispozitiv de vizualizare folosit ca periferic la calculatoare . 2. Afișaj optoelectronic care conține un grup de cifre , folosit la instrumentele de măsură . 3. Caracter tipografic sau literă tipografică aldină cursivă . [ Pr . : -

 

DISPOZIȚIE

DISPOZÍȚIE , dispoziții , s . f . 1. Prevedere obligatorie cuprinsă într - o lege sau într - un regulament ; măsură sau hotărâre luată de un organ ierarhic superior și obligatorie pentru organul în subordine . 2. Așezare a unor elemente într - un anumit loc , într - un anumit fel , într - o anumită ordine ; alcătuire , construcție după un anumit plan . 3. Stare sufletească ( bună sau rea ) ; p . ext . dorință ( momentană ) de a face un anumit lucru . [ Var . : dispozițiúne s .

 

DIVERGENT

... un fascicul etc . ) Care se depărtează dintr - un punct comun în direcții diferite ; ( despre fascicule de raze luminoase ) a cărui secțiune crește pe măsura depărtării de un punct de referință ; ( despre sisteme optice ) care produce un fascicul de raze de lumină ce se depărtează unele de altele . 2. Fig ...

 

DIVIZIUNE

DIVIZIÚNE , diviziuni , s . f . 1. Împărțire , fragmentare , separare ; ( concr . ) fragment sau unitate care se obține printr - o împărțire . 2. Linioară care indică o anumită valoare pe scara sau pe cadranul unui instrument de măsură ; valoare care corespunde acestei linioare . [ Pr . : - zi -

 

DOLDORA

DÓLDORA adj . invar . , adv . ( Umplut , plin , îndesat etc . ) peste măsură , până la

 

DOMENIU

DOMÉNIU , domenii , s . n . 1. Proprietate funciară feudală întinsă , care a stat la baza societății medievale în Europa Apuseană . 2. Sector al unei științe , al unei arte ; sferă de activitate . 3. ( Mat . ) Mulțime de puncte situate pe o dreaptă , pe o suprafață , în spațiu , caracterizată prin aceea că pentru fiecare punct există o vecinătate a lui cuprinsă în mulțime și prin faptul că oricare pereche de puncte din mulțime se pot uni printr - o linie poligonală cuprinsă în acea mulțime . 4. ( Fiz . ) Interval de valori pentru care poate fi folosit un instrument dat de

 

DOZA

DOZÁ , dozéz , vb . I . Tranz . 1. A pune împreună , în proporții determinate , substanțele sau materialele care formează un amestec ; p . ext . a distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot . 2. Fig . A folosi ceva în proporții judicioase , bine

 

DRĂMUI

... DRĂMUÍ , drămuiesc , vb . IV . Tranz . A măsura

 

DRAHMĂ

DRAHMĂ , drahme , s . f . 1. Unitate monetară în Grecia modernă ; monedă de argint în Grecia antică . 2. Veche unitate de măsură pentru greutăți ( cu valori

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>