Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STUDIA

 Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 338 pentru STUDIA.

INVENTICĂ

INVÉNTICĂ s . f . Disciplină care studiază sistematic procesul invenției și condițiile stimulării

 

IRANISTIC

IRANÍSTIC , - Ă , iranistici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Disciplină care studiază comparativ limbile și literaturile iraniene . 2. Adj . De iranistică ( 1 ) ; ( rar )

 

ISTORIC

ISTÓRIC , - Ă , istorici , - ce , adj . , s . m . , s . n . I. Adj . 1. Care aparține istoriei , privitor la istorie , istoricesc ; p . ext . care are o importanță deosebită ( în dezvoltarea societății ) . 2. Care se schimbă în cursul timpului . 3. Care corespunde faptelor istoriei , care a existat în realitate , real ^2 . 4. Care studiază problemele sau fenomenele în ordinea cronologică . Metodă istorică . II. 1. S . m . Specialist în domeniul istoriei , autor de opere istorice ; p . restr . istoriograf . 2. S . n . Expunere ( amplă ) a unui fapt , a unui eveniment , etc . , în împrejurările în care s - a produs , în ordinea desfășurării faptelor

 

ISTORISM

ISTORÍSM s . n . ( Filoz . ) Principiu potrivit căruia evenimentele și fenomenele trebuie studiate în procesul apariției și dezvoltării lor

 

LIMNOLOGIE

LIMNOLOGÍE s . f . 1. Capitol al hidrobiologiei care studiază condițiile de viață și organismele din apele dulci . 2. Ramură a hidrologiei care se ocupă cu studiul lacurilor ( naturale și

 

LINGVISTIC

LINGVÍSTIC , - Ă , lingvistici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Știință care studiază limba ( II ) și legile ei de dezvoltare . 2. Adj . Care aparține lingvisticii ( 1 ) , privitor la lingvistică . [ Var . : linguístic , - ă s . f . ,

 

LITURGIC

LITÚRGIC , - Ă , liturgici , - ce , adj . s . f . 1. Adj . Care aparține liturghiei , privitor la liturghie . 2. S . f . Ramură a teologiei care studiază istoria , formele și interpretarea cultului

 

LOGOPEDIE

LOGOPEDÍE s . f . Ramură a medicinii și a pedagogiei care studiază , tratează și corectează defectele de pronunțare și de emisiune vocală ( mai ales la

 

MAGNETISM

MAGNETÍSM s . n . 1. Proprietatea pe care o au corpurile magnetice de a se magnetiza . 2. Parte a fizicii care studiază proprietățile magnetice ale

 

MAGNETOHIDRODINAMIC

MAGNETOHIDRODINÁMIC , - Ă , magnetohidrodinamici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a fizicii care studiază legile generale ale comportării fluidelor electroconductoare în câmp magnetic . 2. Adj . De magnetohidrodinamică (

 

MAGNETOMETRIE

MAGNETOMETRÍE s . f . Ramură a geofizicii care studiază câmpul magnetic al Pământului și anomaliile

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>