Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARA

 Rezultatele 1701 - 1710 din aproximativ 1835 pentru ARA.

TESTACEU

TESTACÉU , testacee , s . n . ( La pl . ) Subordin de moluște al căror corp are un înveliș calcaros ; ( și la sg . ) moluscă aparținând acestui

 

TETRADACTIL

TETRADACTÍL , - Ă , tetradactili , - e , adj . ( Biol . ) Care are câte patru degete la fiecare

 

TETRAGONAL

TETRAGONÁL , - Ă , tetragonali , - e , adj . Care are formă de

 

TETRAPOD

TETRAPÓD^2 , - Ă , tetrapozi , - de , adj . ( Despre animale ; adesea substantivat ) Care are patru picioare ; patruped . TETRAPÓD^1 , tetrapoduri , s . n . Piedestal cu patru picioare , pe care se așază evanghelia sau diferite obiecte de

 

TETRAVALENT

TETRAVALÉNT , - Ă , tetravalenți , - te , adj . ( Despre elemente chimice ) Care are patru

 

TIRANT

TIRÁNT , tiranți , s . m . Element de construcție confecționat din cabluri , lanțuri , bare de oțel sau din beton armat , care are rolul de a prelua forțe de

 

TITANIC

TITÁNIC , - Ă , titanici , - ce , adj . Care aparține titanilor ^2 , privitor la titani ^2 ; care are puteri sau proporții extraordinare , uriaș , extraordinar ,

 

TITULATURĂ

TITULATÚRĂ , titulaturi , s . f . 1. Modul de a se intitula al cuiva sau a ceva . 2. Totalitatea titlurilor pe care are dreptul să le poarte o persoană , o instituție

 

TOLERANȚĂ

TOLERÁNȚĂ , toleranțe , s . f . 1. Faptul de a tolera ; îngăduință , indulgență . 2. Obișnuință sau dispoziție pe care o are organismul de a suporta anumite medicamente , substanțe , condiții de mediu etc . 3. Abatere admisă de la dimensiunea , greutatea , calitatea etc . prevăzută pentru un anumit

 

TONIC

TÓNIC , - Ă , tonici , - ce , adj . , subst . 1. Adj . ( Despre vocale sau silabe ) Care poartă accentul , pe care cade accentul . 2. S . f . ( Muz . ) Treapta întâi a modurilor major sau minor . 3. Adj . , s . n . ( Substanță , medicament ) care are proprietatea de a fortifica un organism ; întăritor ,

 

TONOMAT

TONOMÁT , tonomate . s . n . Pick - up semiautomat care se declanșează cu ajutorul unei monede sau al unui jeton și care are un sistem selector de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>