Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IN FAPT

 Rezultatele 1781 - 1790 din aproximativ 1909 pentru IN FAPT.

TRANSMISIUNE

TRANSMISIÚNE , transmisiuni , s . f . I. Faptul de a transmite . 1. Trecere a energiei , a radiațiilor , a undelor dintr - un loc în altul , fără deplasarea surselor acestora . 2. ( Jur . ) Trecere a unui bun , a unui drept de la o persoană la alta . II. ( În forma transmisie ) Ansamblu de organe de mașini , de mecanisme , dispozitive etc . cu ajutorul cărora se transmite mișcarea de la un organ de mașină la altul sau de la o mașină la alta . [ Pr . : - si - u - , - Var . : transmísie s .

 

TRANSPIRAȚIE

TRANSPIRÁȚIE , transpirații , s . f . Faptul de a transpira ;

 

TRANSPIRAT

TRANSPIRÁT^2 , - Ă , transpirați , - te , adj . Care este acoperit cu transpirație ; asudat , nădușit ( 1 ) . - V. transpira . TRANSPIRÁT^1 s . n . Faptul de a transpira . - V.

 

TRANSPORT

TRANSPÓRT , transporturi , s . n . 1. Faptul de a transporta . 2. Totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat și în condiții determinate . 3. Fig . ( Livr . ) Uitare de sine cauzată de emoție , de entuziasm , de plăcere ; stare de

 

TRASAT

TRASÁT s . n . Faptul de a trasa ( 1 ) . - V.

 

TRATAȚIE

TRATÁȚIE , tratații , s . f . 1. Faptul de a servi oaspeților mâncare și băutură ( fără un protocol deosebit ) ; ( concr . ) mâncarea sau băutura servită . 2. ( Înv . ) Tratative . [ Var . : ( înv . ) tractáție , tratațiúne s .

 

TREACĂT

TREÁCĂT s . n . 1. Faptul de a trece . 2. ( Reg . ) Drum de trecere . - Trece + suf . -

 

TRECERE

TRÉCERE , treceri , s . f . 1. Faptul de a ( se ) trece . 2. Fig . Considerație sau autoritate de care se bucură ( și de care se folosește ) cineva ;

 

TRECUT

TRECÚT^2 , - Ă , trecuți , - te , adj . 1. Care nu mai este actual ; p . ext . de demult , vechi , dispărut . 2. ( Despre unități de timp ) Anterior celui prezent ; precedent . Zilele trecute . 3. Îmbătrânit sau bătrân . TRECÚT^1 s . n . 1. Timpul care s - a scurs ( până în prezent ) ; întâmplările , faptele , starea de lucruri din acest timp . 2. Denumire dată grupului de timpuri ( sau fiecăruia dintre timpurile ) verbale care exprimă o acțiune săvârșită înainte de momentul vorbirii sau înainte de un moment de

 

TREIERAT

TREIERÁT s . n . 1. Faptul de a treiera ; treier , treieriș . 2. Timpul când se treieră ; treier , treieriș . [ Pr . : tre -

 

TREMURAT

TREMURÁT^2 , - Ă , tremurați , - te , adj . 1. Care se mișcă ușor și repetat , care tremură , care vibrează ; tremurător . 2. ( Despre glas ) Care are un tremur ; care este nesigur , șovăielnic . 3. ( Despre linii , despre scris etc . ) Care nu are contururi ferme , precise ; cu sinuozități . - TREMURÁT^1 s . n . Faptul de a tremura ; tremur . - V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>