Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IN FAPT

 Rezultatele 1791 - 1800 din aproximativ 1909 pentru IN FAPT.

TREMURAT

TREMURÁT^2 , - Ă , tremurați , - te , adj . 1. Care se mișcă ușor și repetat , care tremură , care vibrează ; tremurător . 2. ( Despre glas ) Care are un tremur ; care este nesigur , șovăielnic . 3. ( Despre linii , despre scris etc . ) Care nu are contururi ferme , precise ; cu sinuozități . - TREMURÁT^1 s . n . Faptul de a tremura ; tremur . - V.

 

TRETINĂ

TRETÍNĂ , tretine , s . f . Amendă pe care o plătea în evul mediu , în Moldova , hoțul prins asupra faptului , egală cu a treia parte din valoarea lucrurilor furate . [ Acc . și :

 

TRIAJ

TRIÁJ , triaje , s . n . 1. Faptul de a tria . 2. Stație tehnică de cale ferată în care se garează materialul rulant , se descompun și se recompun trenurile de marfă sau de călători etc . [ Pr . : tri -

 

TRIUMFARE

TRIUMFÁRE s . f . ( Rar ) Faptul de a triumfa ; biruință strălucită . [ Pr . : tri - um - ] - V.

 

TRIVIALIZA

... TRIVIALIZÁ , trivializez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A face ca un fapt

 

TRIVIALIZARE

TRIVIALIZÁRE , trivializări , s . f . Faptul de a trivializa . [ Pr . : - vi - a - ] . - V.

 

TROPĂIALĂ

TROPĂIÁLĂ , tropăieli , s . f . Faptul de a tropăi ; zgomot produs de cel care tropăie ; tropăit , tropăitură . [ Pr . : - pă - ia - ] - Tropăi + suf . -

 

TROSNIRE

TROSNÍRE , trosniri , s . f . Faptul de a trosni . - V.

 

TROSNITURĂ

TROSNITÚRĂ , trosnituri , s . f . Faptul de a trosni ; zgomot specific produs de un obiect când plesnește , când crapă etc . ; pocnitură , pârâitură , trosnet . - Trosni + suf . -

 

TUȘINAT

TUȘINÁT^2 , - Ă , tușinați , - te , adj . ( Reg . ) 1. ( Despre oi ) Tuns pe sub pântece și între picioarele dinapoi . 2. ( Despre păr , barbă , mustăți ) Tuns scurt . 3. ( Despre iarbă , copaci ) Tuns scurt sau la același nivel . - V. tușina . TUȘINÁT^1 , tușinaturi , s . n . ( Reg . ) Faptul de a tușina . - V.

 

TUȘIT

TUȘÍT s . n . Faptul de a tuși ; acces de tuse ; tușitură . - V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>