Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSTITUȚIE
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 303 pentru INSTITUȚIE.
INSTITUȚIONALÍSM s . n . Doctrină economică apărută în deceniile al treilea și al patrulea ale sec . XX , ai cărei reprezentanți consideră că economia politică trebuie să aibă ca obiect studierea anumitor categorii politice și juridice , precum și unele fenomene social - economice , denumite impropriu " instituții " . [ Pr . : - ți -
... INSTITUȚIÚNE s . f . v . instituție
INTENDÉNT , - Ă , intendenți , - te , subst . 1. S . m . și f . ( În unele țări ) Persoană însărcinată cu îngrijirea sau administrarea unei instituții , a unei case etc . 2. S . m . ( În trecut ) Ofițer din serviciul intendenței . [ Var . : intendánt s .
INTERIÓR , - OÁRĂ , interiori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care este situat înăuntrul unui lucru , al unui spațiu limitat etc . ; intern . 2. S . n . Partea interioară ( 1 ) a unui obiect , a unui spațiu circumscris ( și închis ) , a unei încăperi ( împreună cu tot ce se află aici ) ; spec . mobilierul sau aranjamentul unei locuințe , al unei camere etc . 3. S . n . Post telefonic funcționând printr - o centrală care leagă liniile exterioare cu posturile telefonice din camere , birouri etc . ale unei clădiri , ale unei instituții etc . [ Pr . : - ri -
... s . n . Listă , catalog , registru , document în care sunt enumerate ( și descrise cantitativ și valoric ) toate bunurile care se află într - o gospodărie , într - o instituție
... ISPRĂVNICÍE , isprăvnicii , s . f . 1. Funcția de ispravnic . 2. Instituție
... JUDECĂTORÍE , judecătorii , s . f . Instituție judecătorească având competența de a soluționa ( în primă sau în ultimă instanță ) anumite pricini prevazute de lege ; clădire unde se află sediul acestei ...
... LAICIZÁ , laicizez , vb . I . Tranz . A reorganiza o instituție
... n . 1. Pat mic de lemn sau de nuiele împletite ( care se poate balansa ) pentru copiii mici . 2. Fig . Loc de origine , de baștină . 3. Instituție de stat sau așezământ filantropic unde sunt crescuți copiii abandonați sau orfani . 4. Scaun sau scândură suspendată cu frânghii , pe care se așază cineva ca ...
LÉCTOR^1 , - Ă , lectori , - e , s . m . și f . 1. Grad în unele instituții de învățământ superior , mai mare decât asistentul și mai mic decât conferențiarul ; persoană care are acest grad . 2. Membru al unui lectorat ( 2 ) . 3. ( Ieșit din uz ) Persoană care ținea lecții sau care conducea seminariile în învățământul politic , în universitățile populare etc . LÉCTOR^2 , lectori , s . m . 1. ( Livr . ) Cititor . 2. ( Inform . ) Dispozitiv periferic care permite introducerea informației după o cartelă perforată într - un sistem de prelucrare automată a datelor ; cititor de
... LECTORÁT , lectorate , s . n . 1. Funcția de lector ^1 ( 1 ) într - o instituție