Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MORAL

 Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 231 pentru MORAL.

PURITANISM

PURITANÍSM s . n . Numele unei secte prezbiteriene engleze care își întemeiază doctrina numai pe textul Bibliei ; p . ext . rigurozitate exagerată privind respectarea preceptelor religioase și

 

PUTORIȘCĂ

... PUTORÍȘCĂ , putoriști , s . f . ( Rar ) Diminutiv al lui putoare ; epitet dat unei femei ușuratice , neserioase din punct de vedere moral

 

PUTREFACȚIE

PUTREFÁCȚIE , putrefacții , s . f . 1. Proces de descompunere a unor substanțe organice ( vii sau moarte ) sub influența unor bacterii ; putrezire . 2. Fig . Descompunere , decădere

 

PUTREZICIUNE

PUTREZICIÚNE , putreziciuni , s . f . 1. Materie organică putredă ; organism mort , intrat în putrefacție ; putregai , putriditate , putrezime , putrezitură , putrejune . 2. Fig . Descompunere morală , decădere . - Putrezi + suf . -

 

RĂBDĂTOR

RĂBDĂTÓR , - OÁRE , răbdători , - oare , adj . 1. Care suportă cu tărie ( și fără împotrivire ) neplăceri fizice sau morale . 2. Perseverent , stăruitor , tenace . - Răbda + suf . -

 

RĂBDA

RĂBDÁ , rabd , vb . I . 1. Tranz . și intranz . A suporta ( fără împotrivire și cu resemnare ) greutăți , neplăceri fizice sau morale ; a îndura . 2. Tranz . și intranz . A accepta , a îngădui , a permite , a tolera . 3. Intranz . A - și înfrâna neliniștea , enervarea , a avea răbdare , a - și păstra calmul . - Et .

 

RĂBDARE

RĂBDÁRE , răbdări , s . f . 1. Faptul de a răbda ; capacitate firească de a suporta greutăți și neplăceri fizice sau morale ; putere de a aștepta în liniște desfășurarea anumitor evenimente . 2. ( Rar ; la pl . ) Suferințe , lipsuri . 3. Perseverență , tenacitate ,

 

RĂSPLĂTI

RĂSPLĂTÍ , răsplătesc , vb . IV . Tranz . 1. A da cuiva o recompensă , o plată ( materială sau morală ) pentru ceea ce a făcut ; a recompensa . 2. ( Rar ) A plăti pentru altul , a

 

RĂUFĂCĂTOR

RĂUFĂCĂTÓR , - OÁRE , răufăcători , - oare , s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care face sau aduce ( mult ) rău altora , care contravine legilor morale și sociale ; făcător de rele . - Rău +

 

RĂZBOI

RĂZBOÍ^3 , războiesc , vb . IV . Refl . recipr . ( Și fig . ) A purta război ^1 , a se lupta , a se bate . RĂZBÓI^2 , războaie , s . n . 1. Mașină de lucru folosită pentru confecționarea țesăturilor din fibre textile . 2. Unealtă casnică de țesut ; argea , stative . RĂZBÓI^1 , războaie , s . n . Conflict armat ( de durată ) între două sau mai multe grupuri , categorii sociale sau state , pentru realizarea unor interese economice și politice ; răzbel . Război civil = luptă armată între două sau mai multe grupări politice de orientări diferite din interiorul unui stat în vederea schimbării ordinii politice și de stat sau pentru menținerea celei existente . Război rece = stare de încordare , de tensiune în relațiile internaționale , provocată de politica de ostilitate a unor state față de altele , care nu ia totuși forma unui conflict armat . Război psihologic = stare de tensiune , de hărțuială nervoasă , psihică , inițiată și întreținută cu scopul de a zdruncina moralul forțelor adverse și de a demoraliza populația . Stare de război =

 

RANĂ

RÁNĂ , răni , s . f . 1. Ruptură internă sau exterioară a țesutului unei ființe vii , sub acțiunea unui agent distrugător ; leziune , plagă . 2. Fig . Durere morală , suferință , chin

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>