Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MULTE
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 1500 pentru MULTE.
ȘUGĂRÉL , șugărei , s . m . ( Reg . ) Numele mai multor plante erbacee din familia labiatelor , folosite în medicină ( Teucrium ) . - Șugar + suf . -
ȘÚNCĂ , șunci , s . f . Pulpă de porc preparată special ( la sare și la fum ) pentru a se putea conserva multă vreme ;
ȘURÚB , șuruburi , s . n . 1. Tijă cilindrică de lemn sau de oțel , filetată , care servește la asamblarea a două ori a mai multor piese sau care transmite , transformă sau utilizează în diverse feluri mișcarea de rotație într - un mecanism . 2. Nume dat unor unelte , dispozitive etc . care au ca parte componentă un șurub sau care se manevrează prin
ȘÚSTĂ , șuste , s . f . ( Arg . ) Aranjament , învoială ( necinstită ) între două sau mai multe persoane . - Et .
ȚANC ^3 , țancuri , s . n . ( Reg . ) Vârf ascuțit și înalt de stâncă . ȚANC ^2 , ( 2 ) țancuri , s . n . 1. ( În loc . adv . ) La țanc = la timp , la momentul potrivit . 2. ( Reg . ) Bețisor cu mai multe crestături , cu care se măsoară laptele la stână sau țuica în cazan . - Et . nec . ȚANC ^1 interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care redă un zgomot ascuțit , metalic . -
... ȚÁRCĂ , țărci , s . f . 1. ( Ornit . ) Coțofană . 2. Fig . ( Depr . ) Gură ( considerată ca organ al vorbirii ) . 3. Epitet depreciativ dat unei femei care vorbește mult
... neclintit , fix . 2. ( Despre construcții , obiecte ) Solid ^2 , trainic . 3. ( Despre ființe ) Voinic , robust , puternic , viguros . 4. ( Pop . ) Strașnic , grozav ( de tare , de mare , de mult
ȚÉLINĂ^2 , țelini , s . f . 1. Pământ care nu s - a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat ; pârloagă . 2. Pășune , fâneață ( naturală sau semănată ) . ȚÉLINĂ^1 , țeline , s . f . Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor , cu frunze mari , penate , cu flori albe , cu un rizom gros , globulos și cărnos , cultivată ca plantă culinară ( Apium
... ȚIGĂNÍ , țigănesc , vb . IV . Refl . A insista mult ( și în mod dizgrațios ) pentru a obține ceva ; a cere ceva cu încăpățânare ; p . ext . a se târgui , a ...
... ȚIGĂNÓS , - OÁSĂ , țigănoși , - oase , adj . 1. Negricios , oacheș . 2. Fig . ( Fam . ) Care are maniere urâte ; care se tocmește mult
... 1. S . f . ( Pop . ) Concubină . 2. S . f . pl . Loc unde stă vânătorul la pândă ; loc pe unde trece vânatul . 3. Adj . ( Înv . ) Care ține mult