Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FENOMEN

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 491 pentru FENOMEN.

ENDOGEN

ENDOGÉN , - Ă , endogeni , - e , adj . 1. ( Despre fenomenele geologice ) Provocat de forțe care provin din interiorul pământului și care conduc la apariția denivelărilor scoarței . 2. ( Med . ) Care ia naștere , care se datorește unor cauze din interiorul

 

ENDOSMOZĂ

... ENDOSMÓZĂ s . f . Fenomen

 

ENDOTERMIC

ENDOTÉRMIC , - Ă , endotermici , - ce , adj . ( Despre unele fenomene fizice sau chimice ) Care se produce cu absorbție de căldură din mediul înconjurător ;

 

ENERGETIC

ENERGÉTIC , - Ă , energetici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Privitor la producerea și la folosirea diferitelor forme de energie . 2. S . f . Ramură a fizicii care studiază fenomenele produse în sistemele fizice din punctul de vedere al transformărilor de energie dintr - o formă în alta ; ramură a tehnicii care se ocupă cu studiul surselor și al posibilităților tehnico - economice de exploatare și de utilizare a diferitelor forme de

 

EPENTEZĂ

... EPENTÉZĂ , epenteze , s . f . Fenomen

 

EREDITATE

... a transmite urmașilor caracterele genetice specifice fiecărei specii . 2. ( Jur . ) Moștenire , succesiune . 3. Proprietate a unui lucru sau a unui fenomen

 

EREUTOFOBIE

... EREUTOFOBÍE , ereutofobii , s . f . Fenomen

 

ERUPTIVISM

ERUPTIVÍSM s . n . Ansamblu de fenomene care conduc la producerea erupției magmei în scoarța

 

ESENȚĂ

ESÉNȚĂ , esențe , s . f . 1. Ceea ce exprimă principalul și stabilul din obiecte și din fenomene , natura lor internă , ascunsă , latura lor care nu este dată sau perceptibilă nemijlocit ; ceea ce poate fi cunoscut numai trecând de forma exterioară a lucrurilor , pătrunzând în adâncul lor cu ajutorul gândirii . 2. Lichid volatil cu miros aromatic puternic , extras din plante sau preparat sintetic și întrebuințat în farmacie , în parfumerie sau pentru uzul casnic , mai ales în alimentație . 3. Varietate de arbori care alcătuiesc o

 

ESTETIC

ESTÉTIC , - Ă , estetici , - ce , subst . , adj . 1. S . f . Știință care studiază legile și categoriile artei , considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului ; ansamblu de probleme privitoare la esența artei , la raporturile ei cu realitatea , la metoda creației artistice , la criteriile și genurile artei . 2. S . n . art . Ansamblul însușirilor și al fenomenelor studiate de estetică ( 1 ) . 3. Adj . Care aparține esteticii ( 1 ) , privitor la estetică ( 1 ) ; care privește frumosul , care corespunde cerințelor esteticii ( 1 ) ;

 

ESTEZIOLOGIE

ESTEZIOLOGÍE s . f . ( Psih . ) Studiu al fenomenelor senzoriale . [ Pr . : - zi -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>