Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GREA

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 268 pentru GREA.

PLUMB

... PLUMB , ( 1 ) s . n . , ( 2 ) plumbi , s . m . , ( 3 , 4 ) plumburi , s . n . 1. S . n . Element chimic metalic , moale și greu , maleabil , de culoare cenușie - albăstruie , lucios în momentul obținerii sau când este așchiat sau pilit proaspăt , rău conducător de căldură și de electricitate , folosit la ...

 

PRESPAPIER

... PRESPAPIÉR , prespapieruri , s . n . Obiect greu

 

PUȚI

... PUȚÍ , put , vb . IV . Intranz . A răspândi un miros greu

 

PUFĂI

... PUFĂÍ , púfăi , vb . IV . Intranz . 1. A respira , a sufla greu și cu zgomot pe nări . 2. A fuma expulzând fumul cu mici întreruperi zgomotoase ( provocate de dezlipirea bruscă a buzelor ) . 3 ...

 

PUTOARE

... PUTOÁRE , putori , s . f . Miros urât , greu

 

RĂPCIUGĂ

RĂPCIÚGĂ s . f . 1. Boală contagioasă ( la cai ) , caracterizată prin ulcerații pe mucoasa nazală , respirație grea etc . ; morvă . 2. Epitet dat unui animal slab , neîngrijit , bolnav , bătrân . - Et .

 

RĂZBATE

... RĂZBÁTE , răzbát , vb . III . 1. Intranz . A - și face , a - și croi drum prin . . . , a înainta cu greu , înlăturând obstacolele ; a străbate , a pătrunde . 2. Intranz . A răzbi ( 2 ) , a izbuti . 3. Intranz . A ...

 

RABIȚ

... RÁBIȚ s . n . Plasă de sârmă galvanizată , cu ochiuri mari , folosită pentru fixarea tencuielilor pe suprafața unor elemente de construcție la care tencuiala aderă greu

 

RADIOACTIVITATE

RADIOACTIVITÁTE s . f . 1. Proprietate a unor elemente cu atomii grei ( radiu , uraniu etc . ) de a emite , prin dezagregare spontană , unele radiații corpusculare ( și radiații electromagnetice ) . 2. Disciplină care studiază aceste proprietăți și elemente care țin de ele . [ Pr . : - di -

 

RANGĂ

RÁNGĂ , răngi , s . f . Bară de fier , teșită la unul din capete , servind ca pârghie pentru ridicarea sau deplasarea unor obiecte grele sau la desfacerea unor pavaje . - Et .

 

REACTOR

REACTÓR , reactoare , s . n . 1. Aparat propulsor cu o cameră de ardere la care propulsia se realizează prin interacțiunea mecanică dintre gazele rezultate din acțiunea arderii unui combustibil în această cameră și pereții recipientului prin care se evacuează aceste gaze . 2. ( În sintagma ) Reactor nuclear = instalație complexă în care se realizează fisiunea nucleelor elementelor grele , printr - o reacție în lanț controlată , cu scopul de a permite utilizarea energiei degajate . 3. Aparat industrial sau de laborator în care se produce o reacție chimică . 4. Bobină electrică sau condensator electric folosite ca sisteme fizice care prezintă în principiu reactanța într - un circuit electric ; bobină cu reactanță . [ Pr . : re -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>