Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FORMAT
Rezultatele 1911 - 1920 din aproximativ 2975 pentru FORMAT.
ORÁR^1 , orare , s . n . Veșmânt bisericesc în formă de fâșie lungă și îngustă de lână , de mătase sau de bumbac , purtat pe umăr de diacon în timpul slujbei religioase . ORÁR^2 , - Ă , orari , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care arată orele ; privitor la ore ; care se face sau se calculează pe timp de o oră . 2. S . n . Program al unei activități împărțit pe ore și repetat periodic ; ( concr . ) tabel , grafic care indică programul în ore al unei activități ; orele de plecare și de sosire ale unui tren , vapor , autobuz . 3. S . n . ( Înv . ) Instrument care indică timpul ;
ORBÍTĂ , orbite , s . f . 1. Traiectorie în formă de curbă ( închisă ) pe care o parcurge un mobil . 2. Fiecare dintre cele două cavități osoase ale craniului , în care se află globul ocular . 3. Fig . Sfera sau mediul unei activități oarecare ; sferă de acțiune sau de
ORCHESTRIÓN , orchestrioane , s . n . Instrument muzical în formă de orgă sau de pian , cu două sau cu mai multe claviaturi . [ Pr . : - tri -
... și în botanică , superioară familiei și inferioară clasei . 4. Sistem arhitectonic ale cărui elemente sunt dispuse și proporționate după anumite reguli , pentru a forma un ansamblu armonios și regulat . 5. Comunitate monahală întâlnită în diverse religii , care susține o propagandă activă în favoarea religiei respective . 6. Rang , categorie ( după ...
ORGÁN^2 , organe , s . n . ( Înv . ) 1. Harpă , liră . 2. Orgă . ORGÁN^1 , organe , s . n . 1. Parte din corpul unei ființe vii , care îndeplinește una sau mai multe funcții vitale sau utile vieții . 2. Parte componentă a unui mecanism , a unei mașini , formată din una sau din mai multe piese , având o anumită funcție . 3. Fig . Mijloc , instrument de acțiune , de comunicare etc . ; p . ext . exponent , reprezentant ; mijlocitor . 4. Grup de persoane care îndeplinește o funcție politică , socială , administrativă etc . ; instituție politică , socială , administrativă etc . reprezentată de aceste
ORGANOGÉN , - Ă , organogeni , - e , adj . 1. ( Despre elemente chimice ) Care intră în compoziția substanțelor organice din structura animalelor și a vegetalelor . 2. ( Despre minerale , roci , minereuri , formații geologice ) Care constă din resturi sau urme de organisme animale ori vegetale ; care s - a format sub acțiunea
ORGANOLÍT , organolite , s . n . ( Geol . ) Mineral sau rocă formate prin transformarea unor substanțe
ORGANZÍN , organzine , s . n . Fir de mătase naturală , foarte răsucit , format din două sau din mai multe fire
ORHIDÉE , orhidee , s . f . ( La pl . ) Nume dat unei familii de plante erbacee monocotiledonate , cu tulpină simplă , frunze alterne întregi , cu flori mari , colorate , cu trei petale , dintre care una se termină de obicei în formă de pinten răsucit ( Orchidaceae ) ; ( și de la sg . ) plantă care face parte din această familie . [ Pr . : - de -
ÓRIE , orii , s . f . Plasă de prins pește , în formă de sac , folosită în apele curgătoare adânci , mânuită din luntre de doi oameni . - Et .
ORIGINÁL , - Ă , originali , - e , adj . 1. ( Despre acte , documente , opere artistice și literare , fotografii etc . ; adesea substantivat , n . ) Care constituie întâiul exemplar , care a servit sau poate servi drept bază pentru copii , reproduceri sau multiplicări ; care a fost produs pentru prima oară într - o anumită formă . 2. ( Despre idei , teorii , opere etc . ) Care este propriu unei persoane sau unui autor ; neimitat după altcineva ; personal , nou , inedit . 3. ( Adesea substantivat ) Care iese din comun , neobișnuit , ciudat , bizar ; excentric ,