Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTEMEIAT
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 82 pentru ÎNTEMEIAT.
... CREÁ , creez , vb . I . Tranz . 1. A face ceva ce nu exista înainte ; a întemeia , a produce , a înființa ; a organiza . 2. A pregăti , a instrui pe cineva , a ...
... CTITORÍ , ctitoresc , vb . IV . Tranz . A întemeia
CTITORÍE , ctitorii , s . f . Biserică , mănăstire , instituție întemeiată de un ctitor . - Ctitor + suf . -
DESCĂLECÁ , descálec , vb . I . Intranz . 1. A coborî , a se da jos de pe cal . 2. ( Termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea țărilor românești ) A se așeza într - un loc , întemeind o țară . [ Var . : descălicá vb .
... f . Caracterul discursiv ( 1 ) al unei idei , fraze , expuneri etc . : însușirea unei expuneri de a fi clară , explicită , de a se întemeia
DOCUMENTÁT , - Ă , documentați , - te , adj . 1. Întemeiat pe documente , elaborat pe baza unei largi documentații ; p . ext . bine informat . 2. Dovedit , susținut pe bază de
DOMINICÁN^2 , - Ă , dominicani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația Republicii Dominicane sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține dominicanilor ^2 ( 1 ) , privitor la dominicani ^2 . DOMINICÁN^1 , - Ă , dominicani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Călugăr sau călugăriță dintr - un ordin catolic întemeiat în Franța la începutul sec . XIII. 2. Adj . Care aparține dominicanilor ^1 ( 1 ) , privitor la dominicani ^
DREPT , DREÁPTĂ , ( A , B ) drepți , - te , adj . ( C ) adv . , ( D ) drepturi , s . n . ( E ) prep . A. Adj . I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol , fără abatere . 2. ( Despre lucruri , ființe , părți ale lor etc . ) Care are o poziție verticală ( față de un punct de reper ) . Zid , perete drept . Om drept ca lumânarea . 3. Care are o poziție orizontală ( față de un punct de reper ) ; orizontal ; plan , neted . Câmpie dreaptă . 4. ( În sintagma ) Complement drept = complement direct , v . direct . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte ) Care este , se face etc . potrivit dreptății și adevărului ; întemeiat , just , cinstit , bun . 2. ( Despre oameni ) Care trăiește și lucrează conform dreptății , adevărului , omeniei , binelui ; cinstit , integru , cumsecade . 3. ( Reg . ; despre bunuri materiale ) Care aparține sau se cuvine cuiva pe temeiul unei legi sau al unei recunoașteri oarecare . 4. ( Pop . ; despre rude ) Care este legat de cineva prin legături directe , de sânge ; adevărat , bun . B. Adj . ( În opoziție cu stâng ) 1. ( Despre organe ale corpului ) Așezat în partea opusă părții corpului omenesc în care se află inima . 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii drepte ( când cineva stă ...
ECHITÁBIL , - Ă , echitabili , - e , adj . ( Despre acțiuni , idei etc . ) Întemeiat pe dreptate , pe adevăr ; just , drept ,
... de vedere sau concepții eterogene sau opuse ; lipsă de consecvență în convingeri , în teorii . 2. Sistem de gîndire neunitar , care , fără a se întemeia
FAMÍLIE , familii , s . f . 1. Formă socială de bază , întemeiată prin căsătorie , și care constă din soț , soție și din descendenții acestora . 2. Totalitatea persoanelor care se trag dintr - un strămoș comun ; neam , descendență . 3. Fig . Grup larg de oameni , de popoare etc . cu interese și idealuri comune . 4. Categorie sistematică în botanică și în zoologie , inferioară ordinului , care cuprinde mai multe genuri de organisme cu caractere comune . 5. Grup de cuvinte , derivate și compuse , formate de la același cuvânt de