Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DARE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 55 pentru DARE.
... OIERÍT^1 s . n . Dare în natură sau în bani percepută în evul mediu , în Țara Românească asupra oilor ; impozit plătit pentru pășunatul oilor . [ Pr . : o - ie - ] - Oaie + suf . - ărit ...
... și o reacție de reducere , care au loc concomitent , datorită unui transfer de electroni între substanța care se oxidează și substanța care se reduce . - Oxi [ dare
... PÂRCĂLĂBÍE , pârcălăbii , s . f . 1. Demnitatea sau funcția pârcălabului ( 1 ) . 2. Instituția pe care o conducea pârcălabul ( 1 ) ; sediul acestei instituții . 3. Dare
PEȘINGÍU , peșingii , s . m . Slujbaș care era însărcinat cu strângerea banilor ( din dări etc . ) . - Peșin + suf . -
... PERPERÍT s . n . ( Ist . ) Dare
... PIVNICERÍT s . n . 1. Dare care se plătea în țările române , în epoca feudală , de către producătorii de vinuri . 2. Dreptul de a încasa pivniceritul ( 1 ) . - Pivnicer + suf ...
PLOCÓN , plocoane , s . n . 1. Dar omagial intrând în obligațiile vasalilor către Poartă sau ale supușilor către curtea domnească sau către stăpânul moșiei ; ( astăzi , fam . ) dar , cadou ( făcut adesea pentru un serviciu , o favoare ) . 2. ( Înv . ) Jertfă , ofrandă . 3. ( Și în sintagma plocon de nume ) Denumire dată , în evul mediu , în țările române , unor dări sau daruri , devenite apoi obligații ale birnicilor . [ Var . : poclón s .
POSLÚȘNIC , poslușnici , s . m . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Slujitor boieresc sau mănăstiresc care era scutit de dări . 2. ( Înv . ) Infirmier . [ Var . : ( înv . ) poslújnic s .
PROCURATÓR , procuratori , s . m . 1. Magistrat roman , ales de obicei dintre liberți , însărcinat cu strângerea dărilor și cu conducerea provinciilor imperiale . 2. Înalt demnitar în republicile Veneției și Genovei , în evul mediu . 3. Persoană care acționează în numele cuiva , pe baza unei procuri ;
RÂNDUIÁLĂ , rânduieli , s . f . 1. Faptul de a rândui ; fel de aranjare a lucrurilor în mod ordonat ; p . ext . ordine . 2. Fel în care se desfășoară o acțiune , un sistem de organizare statornicit sau impus . 3. Ceremonial , forme statornicite ; datină , obicei , regulă . 4. Denumire generică folosită în trecut pentru anumite dări în bani către domnie . [ Pr . : - du - ia - ] - Rândui + suf . -
RĂSÚRĂ^3 , răsuri , s . f . Cotă adițională la dări , în țările românești , în sec . XVIII - XIX , din care se făcea plata dregătorilor . - Et . nec . Cf . %rade . % RĂSÚRĂ^2 , răsuri , s . f . 1. ( Bot . ) Măceș . 2. ( Entom . ) Larvă de efemeră . - Et . nec . RĂSÚRĂ^1 , răsuri , s . f . ( Rar ) Răzătură . - Ras ^2 + suf . -