Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DENOTA
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 40 pentru DENOTA.
NEPRECUGETÁT , - Ă , neprecugetați , - te , adj . ( Rar ) Care nu a fost bine gândit , bine cumpănit , care denotă nesocotință ; nechibzuit . - Ne - +
NERAȚIONÁL , - Ă , neraționali , - e , adj . 1. Care nu este conform cu principiile și cerințele rațiunii , care nu poate fi înțeles cu ajutorul rațiunii ; irațional ( 1 ) . 2. ( Despre oameni ) Lipsit de judecată , de înțelepciune ( în ceea ce face sau ce spune ) ; necugetat , nechibzuit . 3. Care nu a fost bine gândit , bine chibzuit , care denotă nesocotință . [ Pr . : - ți - o - ] - Ne - +
NERÓD , - OÁDĂ , nerozi , - oáde , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care are mintea mărginită , care pricepe greu un lucru , care acționează fără să judece ; ( om ) prost , netot , neghiob , nătărău . 2. Adj . Care aparține nerodului ( 1 ) , care caracterizează pe nerod , nerozesc ; care denotă , trădează prostie , prostesc ; p . ext . lipsit de sens , de rațiune ; stupid . [ Var . : ( reg . ) năród , - oádă adj . , s . m . și
NESĂNĂTÓS , - OÁSĂ , nesănătoși , - oase , adj . 1. Care dăunează sănătății , vătămător ; spec . ( despre locuințe , încăperi etc . ) insalubru . 2. Care arată , trădează o stare maladivă , anormală . 3. Fig . Care denotă o orientare greșită . - Ne - +
OPTIMÍST , - Ă , optimiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care manifestă optimism ; care se bazează pe optimism , care denotă optimism . 2. S . m . și f . Persoană care manifestă
PANICÁRD , - Ă , panicarzi , - de , s . m . și f . , adj . ( Peior . ) 1. S . m . și f . Persoană cuprinsă ( nejustificat ) de panică ( care influențează și pe alții ) . 2. Adj . Care denotă , care manifestă ( nejustificat )
PARCIMONIÓS , - OÁSĂ , parcimonioși , - oase , adj . ( Livr . ) Care manifestă parcimonie ; care denotă parcimonie ;
PERFIDÍE , perfidii , s . f . Trăsătură de caracter , faptă , manifestare care denotă răutate , viclenie , necinste , în ciuda aparențelor ( binevoitoare ) . [ Acc . și :
PERTINÉNT , - Ă , pertinenți , - te , adj . 1. ( Livr . ) Care se potrivește exact obiectului despre care este vorba , care este adecvat pentru ceea ce vrea să argumenteze ; potrivit , nimerit , convenabil ; p . ext . care denotă profunzime , competență . 2. ( Despre elemente lingvistice ) Dotat cu o anumită funcțiune într - un sistem
PIÓS , PIOÁSĂ , pioși , pioase , adj . ( Despre oameni ) Pătruns de sentimente de evlavie ( religioasă ) sau de afecțiune plină de respect ; ( despre manifestări , acțiuni , creații ale oamenilor ) care exprimă , denotă evlavie sau o afecțiune respectuoasă ; care este determinat de evlavie sau de o afecțiune respectuoasă . [ Pr . : pi -
PROSTÍE , prostii , s . f . 1. Starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură , starea omului prost ; ( concr . ) faptă , comportare , vorbă care denotă o astfel de stare . 2. Vorbă , faptă sau lucru lipsite de seriozitate , de importanță ; fleac ; absurditate , inepție . - Prost + suf . -